AI-ul, noua armă a propagandei proruse în războiul din Ucraina

Inteligența artificială a devenit un instrument puternic pentru răspândirea dezinformării, amplificând narațiunile pro-Kremlin despre războiul din Ucraina. Conform unei analize recente, conflictul, care a început în 2022, este grav afectat de fenomenul știrilor false, iar noile tehnologii digitale au exacerbat problema. Treptat, de la producția manuală de știri false s-a trecut la operațiuni total automatizate, o evoluție care ridică semne serioase de întrebare.

Operațiuni automatizate și manipularea sistemelor AI

Rețele coordonate pot genera milioane de articole cu ajutorul inteligenței artificiale, distribuindu-le masiv pentru a influența algoritmii și sistemele AI. Un aspect îngrijorător este tactica numită „LLM Grooming”, ce implică inundarea mediului online cu informații false, astfel încât acestea să fie preluate și reproduse de modele lingvistice mari, precum ChatGPT. Prin repetare și volum, narațiunile fabricate pot ajunge să fie integrate în răspunsurile automate ale unor sisteme conversaționale.

Un exemplu ilustrativ este rețeaua Pravda, un conglomerat de site-uri active în zeci de țări, care publică lunar zeci de mii de materiale aliniate discursului pro-Kremlin. Prin citări și linkuri încrucișate, aceste articole ajung să capete o aparență de credibilitate, influențând poziționarea în motoarele de căutare și, implicit, vizibilitatea în ecosistemul digital. Astfel, crește numărul de oameni expuși la narațiuni false fără să își dea seama.

Imagini hiperrealiste și efectul de „alibi”

Progresele în generarea de imagini și videoclipuri au dus realismul la un nou nivel, îngreunând identificarea conținutului manipulat. Au circulat, de exemplu, clipuri cu presupuși soldați ucraineni care criticau mobilizarea sau descriau situații dramatice de pe front. S-a demonstrat ulterior că aceste materiale erau generate cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind fețe și voci sintetice. Diferențele față de realitate sunt minime, mici erori în uniformă sau însemne, dificil de observat fără instrumente specializate.

Mai grav este însă efectul secundar: proliferarea conținutului fals oferă un „alibi” pentru contestarea probelor autentice. În momentul în care publicul este bombardat constant cu imagini generate artificial, orice material real poate fi respins drept „creat de AI”. Se creează astfel o prezumție de falsitate, care slăbește încrederea în dovezile reale privind crimele de război sau abuzurile documentate. Conținutul este tradus și adaptat pentru publicuri din Germania, Franța, Spania, Italia sau America Latină, demonstrând existența unor strategii bine coordonate.

În prezent, se desfășoară și campanii menite să descurajeze voluntarii străini să se alăture forțelor ucrainene sau să submineze negocierile de pace, marcând o etapă nouă și mult mai sofisticată. De asemenea, a fost anunțată o conferință internațională dedicată combaterii dezinformării, care va avea loc la Geneva în luna iulie.

Sursa: Playtech.ro