Peter Magyar, câştigătorul alegerilor din Ungaria, promite reforme profunde şi o reîntoarcere a ţării în sfera valorilor democratice europene, după 16 ani de guvernare naţionalistă. Anunţul său survine în urma unei victorii zdrobitoare în faţa lui Viktor Orban, care a zguduit scena politică din Ungaria şi a generat reacţii mixte la Bruxelles. Cu toate acestea, drumul spre schimbare nu va fi lipsit de obstacole, iar Uniunea Europeană este sfătuită să abordeze cu prudenţă această nouă etapă.

Ungaria şi viitorul european

Victoria lui Magyar şi a partidului său, Tisza, marchează o schimbare semnificativă pentru Ungaria şi, implicit, pentru Uniunea Europeană. Cu peste 53% din voturi şi o majoritate calificată în parlament, Magyar are acum pârghia constituţională necesară pentru a demonta structurile de putere consolidate de Orban. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat rezultatul, afirmând că „Ungaria a ales Europa”. Însă analiştii avertizează că bucuria de la Bruxelles ar putea fi prematură.

Magyar, un conservator care s-a distanţat de Orban în 2024, atrage un electorat divers, de la liberali la ecologişti. Menţinerea acestei coaliţii eterogene şi implementarea reformelor radicale va fi un act de echilibristică. Prioritatea imediată a lui Magyar este statul de drept, un domeniu în care Ungaria a înregistrat un regres notabil. Expertul Denis Cenuşă subliniază că „totul va depinde de capacitatea sa de a revigora economia maghiară, inclusiv prin redobândirea accesului la fondurile structurale ale UE”.

Corupţie şi reforme

Economia a fost un factor crucial care a motivat prezenţa masivă la urne a maghiarilor. Cu o inflaţie de 57% din 2020, Ungaria se confruntă cu o creştere a preţurilor dublă faţă de media europeană. În paralel, în clasamentul indicelui de percepţie a corupţiei, Ungaria a înregistrat cel mai slab rezultat din istorie, coborând la 40 de puncte din 100. Magyar a anunţat că prima măsură va fi aderarea Ungariei la Parchetul European, un organism de combatere a fraudei şi corupţiei. Această promisiune intră în conflict cu structurile instituţionale construite de Orban. Sistemul judiciar, mass-media şi reţelele de achiziţii publice au fost remodelate după interesele partidului Fidesz.

Paralela cu Polonia post-PiS este relevantă. Tania Rancho, cercetătoare în dreptul UE, atrage atenţia asupra faptului că o schimbare de putere pro-europeană nu înseamnă automat una progresistă. Poziţiile lui Magyar pe teme controversate precum drepturile LGBT sau migraţie sunt încă neclare. În timp ce susţine o abordare mai constructivă în relaţia cu Bruxelles-ul, va fi interesant de văzut cum va aborda aceste subiecte sensibile.

O nouă direcție geopolitică?

Înfrângerea lui Orban elimină un factor de blocaj în deciziile europene, în special în privinţa ajutorului pentru Ucraina, sancţiunilor împotriva Rusiei şi aderării Kievului la UE. Totuşi, Magyar nu împărtăşeşte aceeaşi viziune ca Bruxelles-ul în ceea ce priveşte Ucraina. El a afirmat că nu susţine aderarea rapidă a acesteia la UE, menţinând totodată rezerve faţă de trimiterea de arme către Kiev.

Pe plan geopolitic, expertul Denis Cenuşă consideră că schimbarea va fi mai degrabă simbolică. Înfrângerea lui Orban reprezintă „o lovitură pentru iliberalismul european”, dar ar putea servi drept „un stimulent pentru forţele de extremă dreapta să înveţe din greşelile lui Orban”. Peter Magyar a subliniat că doreşte relaţii pragmatice cu Rusia, inclusiv prin diversificarea surselor de energie, dar consideră că Rusia reprezintă un risc de securitate.

Sursa: News.ro