Conform G4Media: Înalta Curte de Casație și Justiție amână decizia pe dosarul salarial cu Guvernul

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat, joi, pentru data de 20 august, pronunțarea unei soluții definitive într-un dosar în care a câștigat în primă instanță împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Procesul vizează plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați, generate de majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea introdusă de ICCJ. Prin decizia Curții de Apel București, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite aceste drepturi salariale, inclusiv prin rectificare bugetară.

Miza financiară și consecințele întârzierii plăților

Miza acestui proces se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. În aceeași decizie din 5 mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe au la dispoziție 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru a pune în executare decizia. În caz de întârziere, se prevăd penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte a argumentat că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanța supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.

Controverse bugetare și sesizări la Curtea Constituțională

În timpul desfășurării procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ. Scopul a fost clarificarea dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare legale.

De asemenea, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la o decizie a CJUE. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat decizia Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ICCJ, pe tema plății restanțelor salariale din sistemul de Justiție. Bolojan a declarat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice, depășindu-și atribuțiile constituționale.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru ICCJ în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Aceste sume suplimentare erau destinate achitării drepturilor salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Restanțele au apărut după ce, în 2023, ICCJ și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, începând retroactiv din 2018. Guvernul a amânat însă o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale.

Sursa: G4Media