Liderii financiari globali, reuniți recent la Washington, au tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea limitată a instituțiilor financiare internaționale de a contracara impactul economic al conflictelor geopolitice. Aceștia au remarcat, de asemenea, o diminuare a rolului Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice mondiale.

Optimismul fragil și rolul strâmtorii ormuz

Participanții la întâlnirile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale au oscilat între pesimism și un optimism moderat. Inițial, speranțele s-au legat de posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz de către Iran. Însă, noile atacuri asupra navelor comerciale și blocarea din nou a traficului prin strâmtoare au spulberat rapid aceste speranțe. Strâmtoarea Ormuz este o rută crucială pentru transportul global de petrol, gaze și alte materii prime.

FMI și Banca Mondială au promis până la 150 de miliarde de dolari în finanțări pentru statele în curs de dezvoltare, afectate de criza energetică globală. De asemenea, instituțiile au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela, după o pauză de șapte ani. Totodată, au avertizat statele asupra stocării excesive de petrol și a subvențiilor costisitoare pentru combustibili.

Rolul statelor unite în declin și fragilitatea economiei mondiale

Unul dintre experți a subliniat că „unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici”. Acesta a adăugat că „cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite şi Iran”. Ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, Mohammed Al-Jadaan, a exprimat îngrijorarea oficialilor, afirmând că nu va putea prevedea o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor putea tranzita liber Strâmtoarea Ormuz.

FMI a revizuit ușor în scădere prognoza de creștere economică globală pentru 2026, la 3,1% în scenariul cel mai optimist. Cu toate acestea, instituția a avertizat că economia mondială ar putea aluneca spre un scenariu mai negativ, cu o creștere de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, nu este exclusă intrarea economiei globale în recesiune.

Provocări pentru economiile emergente și tensiunile geopolitice

Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale au remarcat că seria de șocuri globale, de la pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina până la conflictul actual din Orientul Mijlociu, a redus rolul Statelor Unite. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă de coordonare a acțiunilor între țările G20, FMI și Banca Mondială pentru asigurarea aprovizionării globale cu îngrășăminte.

Pentru multe economii emergente, criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Ministrul Finanțelor din Lesotho, Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, a declarat că succesiunea rapidă de șocuri economice face planificarea aproape imposibilă pentru economiile mici și vulnerabile. „Tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”, a conchis Kevin Chika Urama, economist-șef al Băncii Africane de Dezvoltare.

Oficialii europeni au subliniat importanța deblocării Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea economiei globale. Totodată, mai multe state încep să își regândească strategiile energetice și comerciale pentru a face față unei lumi tot mai fragmentate și prețurilor ridicate ale energiei.