Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, apără vehement intenția Guvernului de a lista la bursă companii de stat, respingând criticile venite din partea PSD. Într-un dialog cu jurnaliștii, Muraru subliniază că această inițiativă este o măsură de eficientizare și responsabilizare, și nu o „vânzare a țării”, așa cum au acuzat social-democrații. El argumentează că listarea pe bursă poate aduce beneficii semnificative, inclusiv creșterea veniturilor pentru stat, prin vânzarea de pachete minoritare.

Listarea la bursă: instrument de reformă, nu ideologie

Muraru consideră că abordarea Guvernului este una pragmatică, menită să îmbunătățească performanța companiilor de stat. El menționează că există 22 de companii-problemă, considerate găuri negre pentru bugetul de stat, și că listarea la bursă, prin pachete minoritare și pe baza unor studii de fezabilitate, este o soluție viabilă. Potrivit lui, este vorba despre eficiență, guvernanță și responsabilitate.

Vicepreședintele PNL subliniază că listarea nu echivalează cu pierderea controlului asupra companiilor. Dimpotrivă, acesta susține că aduce companiile într-un regim de transparență și disciplină mai riguros. Muraru precizează că o companie listată este mai dificil de „căpușat” și mai greu de condus după criterii politice. El dă exemplul Norvegiei, care a listat compania petrolieră Equinor în 2001, statul rămânând acționarul majoritar cu 67% din companie. De asemenea, Polonia oferă exemple similare, cum ar fi PKO Bank Polski și PZU, listate la Bursa din Varșovia.

Hidroelectrica și CEC Bank, exemple concrete

Muraru oferă exemple concrete pentru a ilustra beneficiile listării. El afirmă că statul poate obține mai multe beneficii din astfel de companii dacă le listează inteligent, cu pachete minoritare, păstrând în același timp controlul. El menționează cazul Hidroelectrica, deja listată la Bursa de Valori București din iulie 2023. În acest caz, statul român a rămas acționar majoritar cu 80,06% din acțiuni. Hidroelectrica a raportat un profit net de 4,128 miliarde de lei în 2024 și a menținut angajamentul de a distribui cel puțin 90% din profitul net ca dividende.

În ceea ce privește CEC Bank, Muraru subliniază că, în 2024, banca a raportat un profit net de 668,2 milioane de lei la nivelul băncii și de 687,9 milioane de lei la nivelul grupului. O eventuală listare minoritară ar putea crește valoarea băncii pentru stat, prin evaluare de piață mai clară, standarde de guvernanță mai stricte și acces suplimentar la finanțare. El dă exemplu PKO Bank Polski, listată la Bursa din Varșovia din 2004, unde Trezoreria Poloniei deține 29,43% din capital.

Reacțiile PSD și replica lui Muraru

Criticile venite din partea PSD au fost dure, unii lideri acuzând Guvernul că „vinde ce mai are prin casă”. Muraru respinge aceste acuzații, catalogând reacțiile PSD ca fiind „copiate la virgulă din narativul extremiștilor de la AUR”. El susține că transparența este incompatibilă cu rețelele de sinecuri și cu managementul politic care au afectat ani la rând companiile de stat. Muraru menționează că multe dintre cele 22 de companii luate în discuție au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de peste 1,12 miliarde de lei în ultimul an. El adaugă că majoritatea acestor companii sunt în portofoliul Ministerului Transporturilor, minister controlat „ani la rând de social-democrați”.