Inteligența artificială, un accelerator al inegalității? Joseph Stiglitz avertizează asupra riscurilor

Premiatul Nobel Joseph Stiglitz atrage atenția asupra potențialului inteligenței artificiale (AI) de a exacerba inegalitățile economice existente. El argumentează că, în lipsa unor politici publice adecvate, AI ar putea amplifica dezechilibrele, concentrând bogăția în mâinile unui grup restrâns, în timp ce mulți oameni riscă să-și piardă locurile de muncă. Avertismentul vine într-un context în care FMI estima, chiar din 2024, că 40% dintre locurile de muncă la nivel global ar putea fi afectate de AI.

Cum ar putea AI transforma piața muncii

Stiglitz subliniază că problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este integrată într-un sistem economic deja profund inegal. El explică faptul că AI ar putea transforma venitul din muncă în venit din capital, mutând astfel centrul de greutate al economiei către proprietarii de platforme, date, infrastructură și brevete. Companiile pot automatiza părți importante din activitate, reducând costurile cu personalul, dar păstrând controlul asupra tehnologiei. Valoarea creată nu se împrăștie în economie, ci se acumulează la vârf, în bilanțurile unor grupuri deja mari.

Organizația Internațională a Muncii a semnalat că efectele inteligenței artificiale generative vor fi resimțite prin transformarea sarcinilor de lucru, nu doar prin dispariția unor meserii. Anumite categorii de angajați, în special din zona administrativă și de birou, ar fi mai expuse automatizării. OECD, la rândul său, a menționat că AI poate crește productivitatea, dar rezultatul social depinde de politicile privind concurența, protecția muncii, educația și redistribuirea beneficiilor.

Riscuri politice și sociale ale concentrării puterii

Stiglitz avertizează asupra unei dimensiuni politice periculoase. Dacă averea generată de AI se concentrează mai mult în jurul unor mari companii, influența lor asupra reglementării, fiscalității și instituțiilor democratice crește. Când aceiași actori controlează tehnologia, capitalul și accesul la factorii de decizie, statul ajunge mai greu să corecteze inegalitățile. Laureatul Nobel susține că AI produce nu doar randamente economice, ci și o consolidare a oligopolurilor și a influenței politice.

Stiglitz nu consideră că AI ar trebui blocată, ci cere ca piața să nu decidă singură cum, unde și în interesul cui este implementată tehnologia. El atrage atenția că optimismul investițional ar putea ascunde o bulă. Multe companii vor încerca să înlocuiască anumite roluri, iar locurile de muncă rămase se pot transforma, supunând angajații unei presiuni mai mari: ritm mai rapid, monitorizare strictă, obiective mai agresive. Stiglitz pledează pentru politici publice puternice, în special în ceea ce privește fiscalitatea, concurența, protecția muncii, investițiile în recalificare și regulile clare privind utilizarea tehnologiei la locul de muncă.

În prezent, dezbaterile privind reglementarea AI sunt în curs de desfășurare la nivel global, cu numeroase țări și organizații internaționale care explorează modalități de a gestiona impactul AI asupra pieței muncii și a societății în general.

Sursa: Playtech.ro