Conform G4Media: Diferențe între CNE Cernavodă și Kozlodui, explicate de directorul Urjan

Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, a oferit clarificări privind particularitățile care diferențiază centrala din România de cea similară din Kozlodui, Bulgaria. Principala problemă invocată de Urjan o reprezintă influența debitului scăzut al Dunării asupra funcționării, o situație care afectează, în mod diferit, ambele centrale.

Adaptări specifice și sensibilitatea la nivelul Dunării

Centrala nucleară de la Kozlodui, deși funcționează cu un nivel al Dunării cu aproximativ 20 de centimetri mai scăzut decât cel necesar pentru Cernavodă, dispune de un sistem de răcire diferit. „Proiectul instalației de răcire la ei este puțin diferit față de noi,” a explicat Romeo Urjan la Radio România Actualități. Spre deosebire de Cernavodă, amplasată pe o derivație a Canalului Dunăre-Marea Neagră, centrala bulgară este poziționată direct pe fluviu, beneficiind astfel de un debit nativ mai mare. Totuși, Urjan a subliniat că și centrala de la Kozlodui are limitele sale.

„Ei au altă instalație de răcire, cu pompe masive în trepte, care le asigură funcționare la un nivel mai scăzut. Dar, v-am spus, nici ei nu sunt imuni, peste 20 de centimetri, dacă mai scade mai mult, vor opri și ei centrala nucleară,” a declarat directorul. Această precizare vine în contextul în care nivelul Dunării a devenit un factor critic pentru operarea centralelor nucleare în regiune.

Opririle planificate și neplanificate, realități ale operării nucleare

Romeo Urjan a dezvăluit că opririle centralelor nucleare nu reprezintă evenimente neobișnuite, chiar și în afara perioadelor de criză energetică. „Chiar anul acesta am avut o problemă cu un transformator electric la Unitatea 2 și iar Unitatea 1 era în oprire planificată,” a detaliat el. Aceste opriri sunt necesare pentru întreținere preventivă, cu scopul de a asigura siguranța și performanța optimă a reactoarelor.

Directorul a menționat că, în mod normal, o unitate este oprită pentru revizie anuală, alternativ cu cealaltă unitate. „Și se poate întâmpla să avem și două unități oprite, dar nu a apărut la știri pentru că probabil n-a fost această criză energetică pe care o suferim în momentul de față.” Scăderea nivelului Dunării a amplificat însă impactul acestor opriri, afectând nu doar producția internă, ci și interconexiunile energetice și centralele hidro. Lipsa altor surse de producție în sistemul energetic național a transformat astfel opririle la Cernavodă într-o problemă mai acută.

Repornirea reactoarelor, condiționată de nivelul Dunării

Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă a explicat că repornirea reactoarelor, odată ce condițiile de funcționare revin la normal, se poate realiza rapid. „La creșterea debitului Dunării și prognoză pozitivă, un reactor nuclear se repornește relativ repede. Când avem condițiile, în 24-48 de ore se poate porni,” a afirmat Urjan.

Procesul de repornire este secvențial: după ce primul reactor este activat, o creștere suplimentară a debitului cu 8-10 centimetri va permite repornirea și a celui de-al doilea reactor, tot într-un interval de 24-48 de ore. Această dependență de condițiile hidrologice subliniază vulnerabilitatea centralelor nucleare din regiune la fenomenele climatice extreme.

Sursa: G4Media