Judecătorul Alin Ene, reprezentant al justiției în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, afirmă că vicepremierul Oana Gheorghiu a început mandatul printr-un atac public la adresa independenței justiției, vizând statul de drept și alimentând discursul anti-justiție promovat de colegii din coaliția de guvernare. El susține că atunci când un oficial de rang înalt exprimă opinii care subminează statutul judecătorilor, transmite societății un mesaj de discreditare a justiției ca putere a statului și consideră această opoziție ca fiind inacceptabilă, comparând-o cu exemple precum „copilul flămând” sau „spitalul fără medicamente”.

Alin Ene scrie pe rețelele de socializare că, „decredibilizarea justiției reprezintă noul joc de tip „Grămada cere vârf” al puterii politice”, și că Oana Gheorghiu a abordat această temă printr-un discurs critic la adresa statului de drept și a justiției, prelungind astfel discursul anti-justiție din interiorul coaliției.

El subliniază că astfel de etichetări și discursuri care simplifică realitatea sunt iresponsabile într-o societate democratică. De asemenea, menționează că independența justiției nu este un concept abstract sau un privilegiu, ci o garanție constituțională care stă la baza statului de drept, protejând drepturile tuturor cetățenilor. În plus, afirmă că pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt privilegii, ci un garant constituțional menit să îi apere de influențe politice, inclusiv după încheierea carierei.

Ene critică comparația făcută între pensiile judecătorilor și diverse cheltuieli publice, precum achiziția de echipamente sau subvenții, arătând că astfel de comparații sunt manipulative și nu țin cont de realitatea economică sau socială. El întreabă retoric unde au ajuns resursele alocate pentru aceste cheltuieli și cine a suferit din cauza lor, subliniind că astfel de abordări sunt nedrepte și toxice.

În final, al unor asemenea afirmații le consideră a fi la fel de greșite precum cele ale vicepremierului, avertizând că orice activitate care implică utilizarea fondurilor publice sau strânse din donații implică luarea unor decizii asupra alocării resurselor. Ene critică compararea simplistă a cheltuielilor și a beneficiilor, considerând-o manipulative și inexacte, și arată că exprimările extremiste pot duce la stigmatizarea unei profesii și la divizare socială, ceea ce nu este compatibil cu valorile unui stat european modern.

Sursa articol

Sursa: G4Media