Conform G4Media: Judecătorii de la Curtea de Apel Pitești, Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, care au decis condamnarea fostului vicepremier Daniel Chițoiu la patru ani de închisoare cu executare, sunt cercetați disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Inspecția Judiciară îi acuză pe cei doi magistrați că și-au exercitat funcția „cu rea-credință”, luând în calcul, la agravarea pedepsei, inclusiv modul în care avocații inculpatului și-au exercitat dreptul la apărare.

Modificarea pedepsei în apel

Acțiunea disciplinară împotriva celor doi judecători a fost anunțată de Inspecția Judiciară pe 17 iunie 2026. Dosarul urmează să fie soluționat de Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM, care acționează în acest caz ca instanță de judecată. Cazul vizează stabilirea pedepsei definitive în dosarul fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu, condamnat pentru ucidere din culpă în urma unui accident rutier din decembrie 2019, soldat cu decesul a două persoane.

Judecătoria Pitești îl condamnase inițial pe Daniel Chițoiu la trei ani de închisoare cu suspendare, pe 9 aprilie 2025. Ulterior, în apel, pe 8 ianuarie 2026, completul Curții de Apel Pitești, format din judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, a majorat pedeapsa la patru ani și a dispus executarea acesteia în regim de detenție. Această majorare a fost decisivă, deoarece suspendarea executării sub supraveghere nu mai este posibilă pentru pedepse mai mari de trei ani.

Criticile inspecției judiciare

În motivarea hotărârii definitive, magistrații au argumentat că pedeapsa stabilită de prima instanță a fost considerată prea blândă, având în vedere circumstanțele accidentului, culpa exclusivă atribuită lui Chițoiu și, mai ales, pierderea a două vieți. Pe lângă acestea, completul a luat în calcul și „comportamentul procesual” al inculpatului și al avocaților săi. Judecătorii au menționat cererile de recuzare formulate, informarea privind sesizarea Inspecției Judiciare, solicitarea unor probe despre starea de sănătate a victimelor și alte demersuri considerate ca exercitând presiune asupra instanței și contribuind la tergiversarea procesului.

Inspecția Judiciară a apreciat că includerea conduitei avocaților în raționamentul de agravare a pedepsei reprezintă o greșeală. Inspectorii consideră că judecătorii au atribuit o valoare sancționatorie unor acte care constituie modalități legale de exercitare a dreptului la apărare. Potrivit Codului penal, criteriile de individualizare a pedepsei includ gravitatea rezultatului, antecedentele, conduita infractorului și situația personală. Inspecția Judiciară susține că răspunderea penală este personală, iar acțiunile procesuale ale avocaților nu puteau fi imputate inculpatului pentru a justifica o sancțiune mai severă. Această interpretare ar putea crea impresia că exercitarea drepturilor procesuale legale poate atrage o pedeapsă mai mare.

Reaua-credință invocată

Inspectorii au concluzionat că faptele întrunesc elementele abaterii disciplinare privind exercitarea funcției cu rea-credință, conform articolului 271 litera s) din Legea 303/2022. Această lege definește reaua-credință a unui magistrat ca fiind situația în care acesta „încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane”. Inspecția Judiciară a transmis că „domnii judecători au exercitat funcția cu rea-credință, prin încălcarea cu știință a normelor de drept aplicabile în materia individualizării judiciare a pedepselor și prin acceptarea posibilității vătămării drepturilor persoanei judecate”. Totuși, acuzația formulată de Inspecția Judiciară nu implică stabilirea vinovăției disciplinare, aceasta urmând a fi decisă de Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM.

Alte argumente pentru pedeapsa de patru ani

Motivarea inițială a judecătorilor Curții de Apel Pitești menționa, pe lângă comportamentul procesual, și alte elemente care au justificat majorarea pedepsei. Printre acestea se numără moartea celor două persoane, faptul că Daniel Chițoiu ar fi avut culpa exclusivă pentru producerea accidentului, pătrunderea mașinii sale pe contrasens, precum și refuzul fostului ministru de a-și recunoaște vinovăția și susținerea unei versiuni a accidentului considerată infirmată de probe. Curtea a concluzionat că „circumstanțele faptei, urmările faptei, comportamentul procesual și atitudinea de nerecunoaștere a vinovăției” au justificat majorarea pedepsei la patru ani de închisoare. Accidentul în care a fost implicat Daniel Chițoiu a avut loc pe 26 decembrie 2019, pe DN7, în județul Argeș.

Sursa: G4Media