Grupuri de cetățeni italieni, cunoscuți sub denumirea de „turiști lunetiști”, sunt subiectul unei anchete deschise de procurorii din Milano. Aceștia sunt acuzați că au plătit soldați ai armatei sârbe bosniace pentru a-i transporta pe dealurile din jurul Sarajevo, unde ar fi tras asupra populației civile în timpul asediului din anii 1990. Această practică, considerată deopotrivă inumană și macabră, a condus la un număr semnificativ de victime, depășind 10.000 de persoane.

Asediul Sarajevo a fost cel mai lung din istoria modernă, desfășurându-se între 1992 și 1996, fiind marcat de bombardamente constante și atacuri ale lunetiștilor. Aceștia trasau în mod aleatoriu asupra locuitorilor, inclusiv copii, iar orașul însuși a devenit un loc simbolic pentru brutalitatea conflictului.

Investigația a fost inițiată de procurorul Alessandro Gobbi, în urma unei plângeri depuse de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano. Gavazzeni a reunit dovezi și a fost inspirat să cerceteze acest fenomen după vizionarea documentarului „Sarajevo Safari”, care aduce în prim-plan tematica turiștilor lunetiști. Acesta susține că un număr considerabil de occidentali, inclusiv italieni, germani și britanici, ar fi participat la aceste acte de violență, fără motive politice sau religioase.

Procurorii din Milano își propun să identifice persoanele implicate în aceste fapte extrem de grave, acuzațiile incluzând omor voluntar agravat de cruzime. Aceste investigații vin pe fondul unei atitudini de negare din partea veteranilor de război sârbi, care contestă afirmațiile aduse de Gavazzeni.

Persoanele suspectate se adunau în Trieste, apoi călătoreau la Belgrad și, ulterior, în dealurile din jurul Sarajevo pentru a participa la acest act de violență. Gavazzeni a remarcat o „indiferență față de rău” în comportamentul acestor indivizi.

Printre cele mai cunoscute crime comise de lunetiști se numără uciderea cuplului Bošco Brkić și Admira Ismić, a căror moarte a devenit un simbol al brutalității războiului. Cazul este reprezentativ pentru caracterul aleatoriu și inuman al conflictului din Bosnia.

Aceste dovezi strânse de Gavazzeni, inclusiv raportul fostului primar al Sarajevo, Benjamina Karić, ar putea conduce la o anchetă serioasă și la identificarea vinovaților. Această situație subliniază necesitatea unei informări continue asupra efectelor devastatoare ale războiului și a responsabilității individuale în desfășurarea de acte de violență.

Sursa: G4Media