Conform Antena 3: Isărescu avertizează: România nu își permite să piardă banii din PNRR

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a atras atenția asupra riscului ca țara să piardă fondurile europene destinate Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a subliniat că investițiile din acești bani sunt esențiale pentru relansarea economică, aceasta neputând avea loc rapid, având în vedere scăderea economică din ultimele luni.

Scădere anticipată a inflației, dar cu provocări externe

Prognoza BNR indică o scădere rapidă și puternică a inflației spre sfârșitul anului curent. Cu toate acestea, Mugur Isărescu a menționat că se anticipează fluctuații, în special în ultimele luni, din cauza unor factori externi precum canicula și seceta. Aceste fenomene au impact asupra producției de electricitate și au determinat o ușoară ajustare ascendentă a prognozei inflației pentru decembrie, de la 5,5% la 6,1%.

Chiar și cu această ajustare, tendința generală este de scădere, cu intrarea anticipată în intervalul țintei BNR în trimestrul IV al anului 2027. Guvernatorul a prezentat raportul Băncii Naționale privind inflația, oferind detalii despre evoluția acesteia.

Dependența de fondurile europene și provocările economice

Mugur Isărescu a reiterat importanța atragerii fondurilor europene pentru creșterea economică. El a explicat că, deși investițiile au înregistrat o creștere, ritmul acestora a încetinit, iar exporturile industriale au scăzut.

România continuă să se confrunte cu cea mai ridicată primă de risc din Uniunea Europeană, ceea ce se traduce în costuri mai mari la împrumuturi. Principala contribuție la creșterea inflației în trimestrul II a fost determinată de componenta energetică. Prețurile la benzină și motorină au reflectat impactul conflictului din Golf, iar scumpirea materiilor prime energetice a dus și la creșteri de prețuri pentru alți combustibili.

Deși prețurile la gaze au crescut, măsurile de sprijin au atenuat impactul direct asupra prețurilor de consum. Un efect întârziat, posibil vizibil în trimestrul III, este legat de scumpirea electricității din cauza caniculei. Variația anuală a ratei inflației și-a întrerupt traiectoria descendentă în trimestrul II, o ușoară majorare fiind cauzată de serviciile de piață și mărfurile nealimentare.

Perspective economice: fără noi taxe, dar cu atenție la piața muncii și creditare

Componenta alimentară a avut o influență dezinflaționistă. Costul unitar cu forța de muncă a fost considerat decent, însă evoluția productivității muncii este practic nulă. Condițiile relaxate pe piața muncii și creșterile salariale moderate nu generează presiuni semnificative asupra prețurilor de consum.

Deviația PIB pozitivă, deși benefică din punct de vedere al inflației, nu se traduce într-o creștere economică rapidă. Consumul privat și-a accentuat scăderea pe fondul declinului puterii de cumpărare. Creditele pentru populație sunt stagnante, dar la nivel corporate se înregistrează creșteri de 20%, profesioniștii apelând la credite în contextul dobânzilor reale negative.

Investițiile au continuat să crească, deși într-un ritm încetinit, iar consolidarea potențialului productiv al economiei depinde fundamental de intensificarea absorbției fondurilor europene. O scădere a deficitului comercial este o veste bună, atribuită parțial recoltei bune din 2025 și posibil 2026. Exporturile industriale, însă, au o evoluție nefavorabilă, producția industrială fiind în descreștere, influențată de scăderea cererii pe piețele externe.

Competitivitatea de preț pare să se fi îmbunătățit după două deprecieri semnificative ale cursului euro, cursul devenind mai flexibil. Guvernatorul BNR a afirmat că, din punctul său de vedere, nu sunt necesare noi taxe.

Sursa: Antena 3