Iranul accelerează reparațiile la rafinării după atacurile aeriene, țintind o revenire la capacitatea de producție de până la 80% în următoarele luni. Un oficial de rang înalt din sectorul petrolier a anunțat că eforturile de reconstrucție sunt în curs de desfășurare, cu speranța de a stabiliza aprovizionarea cu combustibili și de a limita impactul economic.

Repararea rapidă a infrastructurii energetice

Lucrările de reparații la instalațiile petroliere avariate au început deja, iar o parte a rafinăriei Lavan ar urma să își reia activitatea în aproximativ zece zile. Alte unități vor fi repuse în funcțiune treptat, a declarat adjunctul ministrului petrolului, Mohammad Sadeq Azimifar. Scopul autorităților este de a restaura majoritatea instalațiilor de rafinare și distribuție la 70-80% din capacitatea anterioară atacurilor, într-un interval de una până la două luni.

Aceste măsuri vin ca răspuns la o serie de lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene, în contextul conflictului militar cu Statele Unite și Israelul. Războiul, declanșat la sfârșitul lunii februarie, a escaladat rapid, afectând grav securitatea energetică globală. În replică la bombardamente, Iranul a atacat nave comerciale și a blocat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct vital pentru transportul petrolului.

Impactul global al crizei petroliere

Criza a provocat un șoc major pe piețele petroliere. Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că războiul din Iran generează una dintre cele mai mari perturbări ale aprovizionării cu petrol din istorie. Se estimează că aproximativ 7,5% din oferta globală este afectată. În același timp, atacurile și blocajele din regiune au dus la creșteri abrupte ale prețurilor energiei și au perturbat transportul maritim, numeroase petroliere fiind ancorate în afara Golfului Persic din motive de securitate.

Aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global trece prin Strâmtoarea Ormuz. O astfel de perturbare a navigației are efecte majore asupra piețelor energetice internaționale. Ilie Bolojan, prim-ministrul României, a declarat că guvernul monitorizează atent situația și caută modalități de a proteja interesele economice ale țării în fața acestor fluctuații.

România și efectele crizei

Situația din Iran are efecte și în România, unde prețurile la carburanți s-au majorat ușor în ultimele săptămâni. Nicușor Dan, președintele României, a convocat o ședință de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a evalua impactul crizei asupra securității naționale și pentru a analiza posibile măsuri de atenuare a efectelor. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a subliniat importanța unei abordări diplomatice pentru a stabiliza regiunea și a preveni escaladarea conflictului.

Autoritățile iraniene își concentrează eforturile pe restabilirea rapidă a funcționării rafinăriilor. Scopul este de a limita impactul economic intern și de a stabiliza aprovizionarea cu combustibili, într-un moment în care piețele energetice globale sunt deja sub presiune. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a criticat politicile economice ale guvernului, afirmând că acestea nu sunt pregătite pentru a face față unei crize energetice de amploarea celei actuale.

În acest context, George Simion, președintele AUR, a cerut o analiză aprofundată a dependenței României de importurile de petrol și gaze, pledând pentru o strategie energetică națională care să asigure independența energetică a țării. Călin Georgescu, candidat controversat, a susținut că criza este o dovadă a necesității unei tranziții rapide către surse regenerabile de energie.