România, mai puțin pregătită pentru cutremur la 49 de ani de la seismul din ’77

La aproape jumătate de secol de la cutremurul devastator din 1977, România se confruntă cu o realitate cruntă: infrastructura este mai vulnerabilă ca niciodată în fața unui seism major. Avertismentul vine de la Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al organizației Re:Rise, într-un interviu acordat pentru „Adevărul”. Acesta subliniază că, din perspectiva pregătirii clădirilor și a structurilor inginerești, situația este chiar mai gravă decât acum aproape cinci decenii.

De-a lungul timpului au existat progrese, dar ritmul consolidărilor trebuie accelerat.

„Următorul mare cutremur ne va prinde cu 2000-3000 de clădiri afectate serios la cutremurele precedente”, a declarat Sumbasacu. Acesta subliniază că multe dintre clădirile afectate în cutremurele anterioare, inclusiv cele din 1940 și 1977, nu au fost consolidate și prezintă un risc major. În București, peste 400 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, ceea ce înseamnă un risc ridicat de prăbușire.

Cum pot fi accelerate consolidările?

Unul dintre principalele obstacole în calea consolidării este reprezentat de închirierile în regim hotelier în clădirile cu risc seismic ridicat. Sumbasacu precizează că, în ciuda interdicțiilor, multe astfel de apartamente sunt listate pe platformele online. Proprietarii multipli, care controlează adesea mai multe apartamente într-un bloc, sunt adesea reticenți în a aproba consolidarea. „Ei sunt cei care se împotrivesc consolidării și care își folosesc întreaga influență pentru a amâna consolidarea”, explică Sumbasacu.

Pentru a intensifica procesul de consolidare, sunt necesare măsuri legale care să diminueze rezistența față de acest proces. De asemenea, creșterea coeziunii comunitare, sprijinirea vecinilor pentru a deveni grupuri funcționale, este o acțiune cu un raport beneficiu/costuri excelent.

Pași individuali pentru siguranță

Dincolo de eforturile autorităților, există măsuri concrete pe care fiecare cetățean le poate lua pentru a-și crește siguranța și a familiei. Pregătirea, comunicarea și stocarea de provizii sunt esențiale.

„Ne putem crește șansele de a trece cu bine de următorul mare cutremur dacă ne pregătim, dacă vorbim cu familia despre ce să facem post seism și despre unde ne întâlnim (planul după cutremur) și dacă ne pregătim un nivel minim de provizii în casă, care să ne asigure 72 de ore de autonomie în situația unui dezastru (rucsacul de urgență)”, susține Sumbasacu. Rucsacul de urgență trebuie să conțină strictul necesar pentru 72 de ore, inclusiv apă, mâncare neperisabilă, medicamente și alte articole esențiale.

Stabilirea unui punct de întâlnire sigur este la fel de important. Acesta ar trebui să fie situat departe de clădiri înalte și potențial periculoase. Sumbasacu recomandă stabilirea unui punct principal și a unuia de rezervă, precum și o procedură clară de comunicare în cazul în care rețelele de telefonie nu funcționează.

Pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, bucureștenii pot verifica încadrarea imobilului în care locuiesc în clasificația de risc seismic. Lista a fost actualizată în februarie 2024.

Sursa: Adevărul