România conduce detașat clasamentul inflației în Uniunea Europeană, cu o rată de 9,0% înregistrată în martie 2026, conform datelor Eurostat. Această cifră reprezintă cea mai mare din zona euro, accentuând o tendință de creștere care îngrijorează economiștii și populația. Datele arată că presiunile inflaționiste persistă, România depășind recordurile anterioare din ultimele luni.

O tendință tot mai accentuată

De aproape un an, România se confruntă cu o inflație ridicată în comparație cu celelalte state membre UE. Rata inflației de 9,0% din martie 2026 depășește valorile înregistrate în lunile precedente, situate între 8,3% și 8,6%, luând în considerare doar inflația de bază, calculată la nivelul Uniunii Europene. Banca Națională a României (BNR) anticipa, la începutul lunii aprilie 2026, o creștere a ratei anuale a inflației în perioada martie-iunie, influențată în special de scumpirea carburanților. Cu toate acestea, rata anuală a inflației CORE2, un indicator BNR privind inflația de bază, a înregistrat o ușoară scădere la începutul anului 2026, ajungând la 8,3% în februarie, comparativ cu 8,5% în decembrie 2025.

Inflația în Europa: O imagine de ansamblu

La nivel european, inflația anuală în zona euro a crescut la 2,6% în martie 2026, de la 1,9% în februarie. Cu un an în urmă, rata era de 2,2%. La nivelul întregii Uniuni Europene, inflația anuală a urcat la 2,8% în martie 2026, comparativ cu 2,1% în luna precedentă și 2,5% cu un an în urmă. Serviciile au contribuit cel mai mult la inflație, cu 1,49 puncte procentuale. Energia a adăugat 0,48 puncte procentuale, în timp ce alimentele, alcoolul și tutunul au contribuit cu 0,45 puncte procentuale. Bunurile industriale neenergetice au adăugat 0,13 puncte procentuale.

Prețurile energiei au arătat o schimbare de direcție, înregistrând o creștere anuală de 5,1% în martie, cu o creștere lunară de 7,0%. Serviciile au continuat să aibă o contribuție constantă, în timp ce alimentele și categoriile conexe au menținut un impact constant asupra inflației generale.

Record negativ și la deficitul public

Pe lângă recordul negativ la inflație, România înregistrează și cel mai mare deficit al datoriei publice din Uniunea Europeană pentru anul 2024, cu 9,3%, conform datelor Eurostat. Alte state membre au raportat deficite semnificative, inclusiv Polonia (-6,5%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,5%). În contrast, șase țări au raportat surplusuri în 2024, printre care Danemarca (+4,5%) și Cipru (+4,1%).