Iarna fără viscole: Fenomen extins din cauza schimbărilor climatice

Iarna din România a devenit un concept tot mai abstract, iar viscolele, cândva frecvente, au dispărut aproape complet. Sorin Cheval, cercetător la Administrația Națională de Meteorologie, afirmă că fenomenul este alarmant, subliniind că, în ultimii ani, țara noastră a ajuns să aibă, în medie, un singur episod de viscol, fără forța și intensitatea cu care ne-am obișnuit în trecut.

„Viscolul era pe vremuri un fenomen comun, cu două-trei viscole importante în fiecare an,” explică Cheval. „Acum, suntem la nivelul în care vorbim de absența lor totală. De exemplu, iarna trecută, episodul de viscol a fost moale, iar stratul de zăpadă din București a fost un eveniment excepțional.” Astfel, iarna, când zăpada era sinonimă cu peisajul, se transformă într-o amintire tristă.

Schimbările din circulația aerului

O cauză esențială a acestei transformări este modificarea circulației aerului, influențată de o serie de fenomene climatice globale. „Cicloni mediteraneeni ajung tot mai des deasupra României, aducând ploi calde,” menționează cercetătorul. Anticiclonul siberian, responsabil pentru iernile grele și geroase, nu mai are aceeași frecvență, contribuind astfel la o schimbare radicală a vremii.

Sorin Cheval adaugă că nu doar zăpada este pe cale de dispariție, ci și temperaturile care în mod normal scădeau drastic iarna. „Acum observăm că temperaturile rămân peste zero grade Celsius, nu doar în sudul țării,” conchide acesta. Această tendință transformă iarna românească într-un teritoriu aproape necunoscut, unde zăpada devine raritate.

Trecerea rapidă de la iarnă la vară

În contrast cu iernile care dispar, vara devine un sezon tot mai călduros, iar valurile de căldură își fac apariția tot mai devreme. „Pe vremuri, valurile de căldură începeau în iunie, rar în mai, dar acum se întâmplă chiar din aprilie,” declară Cheval. Exemple recente ilustrează această schimbare: pe 21 octombrie 2023, temperatura a depășit 35 de grade în România, iar pe 15 aprilie 2024, s-au înregistrat aproape 34 de grade Celsius.

Aceste fluctuații extreme nu constituie o excepție, ci o nouă normă. „Este un tipar periculos. Daramă așteptările tradiționale despre iarnă și vară, dar și percepția noastră asupra anotimpurilor,” precizează cercetătorul. De fiecare dată când apare un val de frig în martie sau în aprilie, este o dovadă a instabilității climatice cu care ne confruntăm.

Impactul urbanizării asupra climei

În analiza sa, Cheval subliniază și impactul urbanizării asupra fenomenelor meteorologice. Zonele urbane devin mai calde și mai uscate, iar efectul insulei de căldură este accentuat. „Cu cât orașul este mai mare, cu atât aceste efecte sunt mai pronunțate,” adaugă el, detaliind cum clima din orașe devine tot mai greu de suportat, iar provocările pentru locuitori cresc.

Pe măsură ce ne îndreptăm spre finalul secolului, Cheval estimează o creștere semnificativă a zilelor călduroase în România. „În cel mai pesimist scenariu, ne putem aștepta la aproximativ 50 de zile călduroase suplimentare. Astăzi, deja avem aproape o lună de vară în plus față de acum 30 de ani,” concluzionând că climatul românesc este într-o continuă transformare.

Iarna, așa cum o știm, este pe cale de dispariție. O schimbare profundă înseamnă nu doar modificarea vremii, ci și o provocare pentru toți cei care trăiesc în această țară. Consecințele acestor transformări vor influența nu doar modul în care ne bucurăm de anotimpuri, ci și viața de zi cu zi.

Sursa: HotNews