Conform Mediafax: Blocaj Constituțional pe Starea de Alertă: BNS Cere Clarificări Urgente în Constituție

Confederația Națională Sindicală BNS trage un semnal de alarmă cu privire la instituirea repetată a stării de alertă la nivel național, invocând lipsa unei reglementări clare în Constituția României pentru acest regim excepțional. Solicitarea vine la mai puțin de două săptămâni după declararea unei noi stări de alertă, pe 31 iulie, generată de scăderea producției de energie electrică și de nivelul critic al Dunării, care a afectat inclusiv funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Riscul prerogativelor neconstituționale

Sindicaliștii subliniază că actuala criză energetică, pe fondul stării de alertă, readuce în discuție o problemă nerezolvată după pandemia de COVID-19: faptul că starea de alertă nu este menționată explicit în Constituția României, spre deosebire de starea de asediu și starea de urgență. Această omisiune, susțin cei de la BNS, permite ca drepturi și libertăți fundamentale să fie restrânse printr-un mecanism care nu beneficiază de aceleași garanții constituționale ca celelalte regimuri de excepție. „În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului”, avertizează BNS, atrăgând atenția asupra unui control democratic fragil.

Ce solicită bns pentru viitor

BNS cere ca viitoarea Constituție să stabilească în mod explicit cine are competența de a declara și prelungi starea de alertă, duratele maxime admise, limitele competențelor Guvernului și condițiile în care pot fi afectate drepturile și libertățile cetățenești. De asemenea, organizația sindicală solicită reguli clare privind controlul parlamentar, protecția salariaților și a dialogului social, obligativitatea motivării măsurilor adoptate și un mecanism transparent pentru revenirea la regimul normal de guvernare. Constituția în vigoare, la articolul 93, reglementează starea de asediu și starea de urgență, instituite de Președintele României cu încuviințarea Parlamentului, în timp ce starea de alertă este reglementată prin legislație infraconstituțională.

Criza energetică, motorul noii stări de alertă

Actuala stare de alertă, declarată pe 31 iulie 2026 prin Hotărârea nr. 15 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, are la bază riscul de dezechilibru în Sistemul Electroenergetic Național. Nivelul extrem de scăzut al Dunării a amenințat funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, responsabilă pentru aproximativ 10% din consumul național de electricitate. Spre deosebire de perioada pandemiei, această hotărâre nu impune restricții asupra circulației sau a întrunirilor, ci vizează preponderent măsuri pentru sistemul energetic și instituțiile statului, inclusiv posibilitatea ca Transelectrica să ia măsuri pentru menținerea siguranței sistemului. Cu toate acestea, BNS folosește acest episod pentru a redeschide dezbaterea privind cadrul constituțional.

Precedentul covid-19 și provocările constituționale

România a traversat o perioadă îndelungată, de aproape doi ani, sub stare de alertă în timpul pandemiei de COVID-19, regim instaurat inițial în mai 2020 și prelungit succesiv până în martie 2022. Pe atunci, starea de alertă a permis impunerea unor măsuri stricte, precum obligativitatea purtării măștii, limitarea adunărilor publice sau reglementarea muncii la domiciliu. Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri asupra legislației aferente, declarând neconstituționale anumite prevederi referitoare la soluționarea litigiilor legate de hotărârile guvernamentale.

Procesul de revizuire constituțională și referendumul

Pentru ca o modificare a Constituției în sensul solicitat de BNS să aibă loc, este necesară parcurgerea procedurii de revizuire. Inițiativa poate aparține Președintelui României, la propunerea Guvernului, unui număr de cel puțin o pătrime dintre parlamentari sau la cererea a cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot. După aprobarea în Parlament și controlul Curții Constituționale, proiectul de revizuire trebuie supus referendumului. BNS solicită demararea urgentă a consultărilor cu partenerii sociali, societatea civilă și specialiștii în drept constituțional, cu scopul de a pune în dezbatere publică un proiect de revizuire. Organizația precizează că miza este stabilirea unor reguli constituționale clare, nu acordarea unor puteri suplimentare executivului.

Sursa: Mediafax