Guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete, a comunicat joi că intenționează să găsească o soluție pentru ca zona Carasuhat să rămână inundată, în lumina deciziei Curții de Apel Constanța, care a menținut hotărârea în favoarea refacerii digului din acea zonă.
El a descris această decizie, într-o postare pe rețelele sociale, ca fiind similară cu un meci egal decis la penalty în ultimele secunde, și a transmis că va face demersuri pentru a găsi o soluție benefică pentru toți, urmată de aplicarea măsurilor legale necesare.
Decizia instanței este definitivă, iar Administrația Rezervației a fost implicată în proces alături de comuna Mahmudia, după ce firmele care dețineau terenuri concesionate în zona inundată, în urma rupturei digului din primăvara anului 2023, au solicitat restabilirea terenurilor la forma inițială.
Bulete a afirmat că dorința de a proteja zonele de resurse acvatice vii nu va fi abandonată și intenționează să discute în continuare despre această problemă, pentru a găsi o soluție de compromis, apoi să aplice măsuri legale. El a comparat situația cu un scor de 1-1 între apă și porumb, în ultimele minute ale meciului.
Organizația World Wide Fund for Nature (WWF) a criticat hotărârea instanței, considerând că aceasta poate încetini dezvoltarea unei comunități în armonie cu natura și poate dăuna unui ecosistem viu.
Reprezentanții WWF au cerut Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și altor autorități, să se reunească pentru a adoptA o soluție comună, cu sprijinul experților în drept, pentru ca zona Carasuhat, de la Mahmudia, să fie declarată de interes public major. Ei susțin că această zonă arată că viitorul trebuie să fie bazat pe turism durabil, pescuit tradițional și economie bazată pe apă și natură, nu pe agricultura intensivă.
Suprafața agricolă Carasuhat, deținută de autoritatea județeană și concedată diferitelor persoane și companii pe perioade de 10 până la 30 de ani, are o suprafață de aproximativ 1.330 de hectare. Aceasta a fost ruptă în urmă cu aproape doi ani de digul care o separa de zona renaturată anterior de WWF, ceea ce a dus la inundarea culturilor agricole.
După această ruptură, zona a devenit subiectul unei petiții emise de WWF, prin care se cere ca Guvernul să oprească secarea deltei refăcute în zonele Mahmudia și Beștepe.
Sursa: G4Media

Fii primul care comentează