Conform Digi24: Bisericile germane, în ciuda pierderii a sute de mii de credincioși anual, înregistrează venituri în creștere din impozitul bisericesc. Fenomenul, aparent paradoxal, este explicat prin sistemul fiscal german, unde numărul mai mic de membri contribuabili, dar cu venituri mai mari, generează, per total, mai mulți bani pentru instituțiile religioase.

Aproximativ 660.000 de persoane au renunțat oficial la apartenența la bisericile catolice și protestante în 2025, eliberându-se astfel de taxa percepută automat ca procent din impozitul pe venit. Dintre aceștia, 310.000 au părăsit Biserica Catolică, iar circa 350.000 au părăsit una dintre bisericile protestante regionale. Cu toate acestea, cele două instituții au încasat peste 12,5 miliarde de euro prin impozitul bisericesc pentru anul fiscal 2025, o sumă ușor superioară celor 12,4 miliarde de euro din 2024.

Impozitul bisericesc, un mecanism fiscal

Explicația acestui „miracol” economic este una strict terestră: creșterea salariilor și sistemul fiscal progresiv din Germania fac ca membrii rămași, chiar dacă sunt mai puțini, să plătească mai mult. Impozitul bisericesc se calculează în funcție de impozitul pe venit individual. Membrii bisericilor catolice, protestante și ai unor comunități evreiești plătesc o taxă religioasă suplimentară, echivalentă cu 8% sau 9% din impozitul pe venit, indiferent de participarea la slujbe. În 2021, peste 29 de milioane de germani au plătit acest impozit, reprezentând aproape jumătate din totalul contribuabililor la impozitul pe venit.

Un angajat necăsătorit, fără copii, cu un venit brut anual de 50.000 de euro, plătește în 2025 aproximativ 600 de euro pe an ca impozit bisericesc, pe lângă impozitul pe venit. Pentru un venit de 70.000 de euro anual, suma depășește 1.000 de euro. Retragerea oficială din biserică, cunoscută sub denumirea de „Kirchenaustritt”, necesită o procedură administrativă la oficiul de stare civilă sau la instanța locală, implicând și o taxă administrativă. Cei care aleg să părăsească registul nu mai pot participa la slujbe ca membri deplini, neputând fi nași, să aibă nunți religioase sau să li se garanteze o înmormântare religioasă.

Motivele plecării din comunitățile religioase

Motivele invocate de cei care părăsesc biserica sunt variate, de la o legătură mai slabă cu instituția, la dorința de a economisi bani. Scandalurile recente din cadrul Bisericii au erodat credibilitatea și au contribuit la decizia unor persoane de a renunța la apartenența lor, chiar dacă impozitul bisericesc nu este întotdeauna principalul motiv. „Oamenii pleacă pentru că simt că biserica nu mai joacă un rol în viața lor,” a declarat Matthias Kopp, director de comunicare al Conferinței Episcopilor Germani.

Alții, precum Jana Keil, o contabilă de 33 de ani din Berlin, au invocat atât motive financiare, cât și morale, refuzând să susțină sistemul în urma scandalurilor de abuzuri sexuale. Lukas Heinich, un student angajat, a declarat că a părăsit biserica după încheierea uceniciei pentru a nu mai plăti impozitul. Creșterea veniturilor din impozitul bisericesc se datorează în principal contribuabililor cu venituri mai mari care aleg să rămână membri. Aceștia, beneficiază de creșteri salariale și inflație, generând astfel mai multe venituri.

Provocări pe termen lung pentru instituțiile religioase

Cu toate că veniturile din impozitul bisericesc sunt în creștere, ele se dovedesc a fi „relativ lente”, conform economistului Zareh Asatryan. Creșterea acestora, de 1,93% în 2025, este semnificativ mai mică decât cea a veniturilor statului din impozite pe salarii și venituri, care a înregistrat o creștere de 6,65%. Proiecțiile pe termen lung indică o scădere a veniturilor din impozitul bisericesc în deceniile următoare, pe măsură ce numărul membrilor continuă să scadă. Bisericile protestante se pregătesc deja pentru aceste scăderi prin planificare pe termen lung, conștiente că fără acest sistem, activitatea lor religioasă, socială și caritabilă nu ar fi posibilă la scara actuală.

Sursa: Digi24