Un nou studiu revoluționează înțelegerea despre longevitate, sugerând că genetica joacă un rol mult mai important decât se credea anterior. Cercetările recente indică faptul că genele pot fi responsabile pentru aproximativ jumătate din diferențele privind durata de viață a oamenilor, o cifră cel puțin dublă față de estimările anterioare.

Analiza realizată de cercetătorii de la Institutul WEIZMANN, publicată în revista Science, a folosit baze de date extinse despre gemeni, inclusiv gemeni crescuți separat. Această abordare a permis separarea mai precisă a influențelor genetice de cele de mediu. În plus, cercetătorii au dezvoltat simulări inovatoare pentru a filtra decesele cauzate de accidente și alte cauze externe.

Rolul crucial al genelor

Studiile anterioare estimau că factorii genetici moșteniți explică doar aproximativ 20 până la 25 la sută din variațiile de durată a vieții. Unele studii plasau cifra chiar sub 10 la sută. Noile descoperiri sugerează însă că genetica are o influență mult mai mare asupra longevității. Această perspectivă ar putea schimba modul în care oamenii de știință privesc îmbătrânirea și longevitatea.

Echipa de cercetare, condusă de BEN Shenhar, a analizat date de la gemeni din Suedia și Danemarca. Abordarea a inclus și date de la gemeni crescuți separat, o metodă esențială pentru a distinge mai bine influențele genetice de cele de mediu. Studiul a folosit modele matematice și simulări de gemeni virtuali pentru a distinge decesele cauzate de îmbătrânire de cele cauzate de factori externi.

Cum au fost subestimate influențele genetice

Estimările anterioare au fost denaturate de mortalitatea extrinsecă, inclusiv decesele cauzate de accidente, infecții și factori de mediu. Seturile de date mai vechi nu includeau cauze detaliate ale decesului, ceea ce îngreuna separarea acestor influențe externe de procesul de îmbătrânire. Echipa a reușit să depășească această provocare prin crearea unei noi abordări analitice.

Prin filtrarea acestor influențe externe, cercetătorii au descoperit un semnal genetic mult mai puternic. Rezultatele se aliniază cu observațiile din alte trăsături umane complexe și din studiile pe animale. De exemplu, până la vârsta de 80 de ani, riscul de a muri de demență are o ereditate de aproximativ 70 la sută.

Implicații pentru cercetare

Aceste rezultate sugerează că ar trebui intensificate eforturile de căutare a genelor specifice care influențează durata de viață. „Timp de mulți ani, s-a crezut că durata de viață umană este modelată aproape în întregime de factori negenetici, ceea ce a dus la un scepticism considerabil cu privire la rolul geneticii”, a menționat SHENHAR.

Descoperirile echipei de la Institutul WEIZMANN deschid noi perspective pentru înțelegerea îmbătrânirii și a posibilelor intervenții terapeutice. Acestea ar putea remodela abordarea cercetării în domeniul longevității în anii următori.

Sursa: Descopera