Astronomii au surprins o imagine spectaculoasă a unei găuri negre supermasive care s-a trezit dintr-un somn adânc, declanșând o erupție cosmică de proporții. Fenomenul, comparat cu un vulcan în erupție, se întinde pe aproape un milion de ani-lumină în spațiu, reprezentând o descoperire majoră în domeniul astrofizicii.

O gaură neagră, un vulcan cosmic

Evenimentul s-a produs în galaxia J1007+3540, unde oamenii de știință au observat gaura neagră supermasivă din centrul acesteia reluând brusc activitatea după o perioadă de inactivitate de circa 100 de milioane de ani. Observațiile realizate cu ajutorul radiotelescoapelor au dezvăluit o luptă intensă în interiorul galaxiei. Jeturile puternice emise de gaura neagră sunt împinse în exterior, dar sunt deformate și comprimate de presiunea imensă a grupului de galaxii care o înconjoară.

Imaginile obținute, publicate în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, arată un jet interior strălucitor și compact, semn al activității recente. În jurul acestuia, se observă o regiune mai mare de plasmă mai veche, care pălește, fiind rezultatul erupțiilor anterioare. Shobha Kumari, cercetătoarea principală a studiului, a descris fenomenul ca pe un „vulcan cosmic” care erupe după o lungă perioadă de liniște.

Efectele mediului înconjurător

Galaxia J1007+3540 este situată într-un grup masiv de galaxii, plin de gaz extrem de fierbinte. Această configurație creează o presiune externă considerabil mai mare decât cea întâlnită în majoritatea galaxiilor radio. Pe măsură ce jeturile se extind, ele sunt forțate să se curbeze și să se răsucească, interacționând cu mediul dens.

Datele obținute de la telescopul LOFAR arată cum lobul nordic al galaxiei este comprimat și deformat. De asemenea, se observă o urmă lungă de plasmă magnetizată, care sugerează că galaxia nu doar generează jeturi puternice, ci este și remodelată de mediul în care se află. Cercetătorii intenționează să efectueze observații suplimentare pentru a analiza mai detaliat regiunea centrală a galaxiei și pentru a studia modul în care noile jeturi interacționează cu mediul complex.

Studiul a fost realizat de Shobha Kumari, alături de Dr. Sabyasachi Pal, Dr. Surajit Paul și Dr. Marek Jamrozy.

Sursa: Descopera