Conform Economistul.ro: Nereguli Vamale de Peste Jumătate de Miliard de Euro Detectate în 2025
Autoritățile vamale din Uniunea Europeană au identificat în 2025 un număr mai mic de nereguli, însă valoarea financiară a acestora a atins un nou record, depășind cu mult mediile ultimilor cinci ani. În total, au fost raportate 4.390 de cazuri, cu 13% mai puține decât media anuală a perioadei 2021-2025. Totuși, suma totală a taxelor vamale afectate de aceste nereguli s-a ridicat la 824,7 milioane de euro, o creștere de 26% față de media ultimilor cinci ani.
Valoare record pentru nereguli vamale
Această evoluție sugerează că, deși numărul infracțiunilor vamale a scăzut, cele identificate au fost, în medie, mult mai valoroase. Taxele vamale reprezintă o sursă directă de venit pentru bugetul UE, fiind colectate de statele membre la importul mărfurilor din afara blocului comunitar. Autoritățile naționale raportează aceste sume către Comisia Europeană, după reținerea costurilor de colectare.
Dintre cele 4.390 de cazuri semnalate în 2025, 285 au fost clasificate drept frauduloase, implicând o valoare de 85,4 milioane de euro. Deși numărul cazurilor frauduloase a scăzut semnificativ față de media ultimilor cinci ani (-40%), valoarea medie per caz a fost mai mare. Astfel, un caz de fraudă a avut o valoare medie de aproximativ 299.500 de euro, în comparație cu 180.100 de euro pentru neregulile neclasificate ca fiind fraudă.
Celelalte 4.105 cazuri nu au fost considerate fraudă, dar au avut un impact financiar mult mai mare, ajungând la 739,3 milioane de euro. Această categorie a înregistrat o creștere a valorii cu peste 36% față de media ultimilor cinci ani, deși numărul lor a fost cu 10% mai mic.
Cauze și Origini ale Neregulilor
Declararea incorectă a valorii mărfurilor s-a dovedit a fi principala cauză a pierderilor financiare, având cel mai mare impact în ambele categorii de nereguli. În cazurile frauduloase, 37 de astfel de declarații au fost asociate cu 22,7 milioane de euro. În cazul neregulilor neclasificate drept fraudă, 871 de cazuri de declarare incorectă a valorii au implicat 398 de milioane de euro.
Clasificarea sau descrierea greșită a bunurilor a fost cea mai frecventă neregulă. Aceasta a apărut în 47 de cazuri frauduloase, cu 14,7 milioane de euro, și în 1.765 de cazuri nefrauduloase, totalizând 156 de milioane de euro. Contrabanda cu țigarete, deși mai puțin frecventă, a reprezentat o problemă importantă, cu 72 de cazuri frauduloase și 11,4 milioane de euro.
Cele mai frecvente țări de origine ale mărfurilor implicate în nereguli au fost China, Statele Unite și India. Categoria de produse cu cea mai mare valoare afectată a fost încălțămintea sport. Procedura vamală cel mai des afectată a fost punerea în liberă circulație, reprezentând 87% din totalul cazurilor și 90% din valoarea sumelor raportate.
Rolul controalelor și recuperarea sumeleor
Controalele antifraudă au jucat un rol crucial în detectarea neregulilor. Serviciile antifraudă au identificat 37% dintre cazurile frauduloase și 74% din valoarea financiară asociată lor. Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, controalele efectuate după eliberarea mărfurilor au fost cele mai eficiente, identificând 51% dintre cazuri și 75% din valoarea sumelor.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a formulat recomandări financiare în valoare de 351,1 milioane de euro pentru evitarea taxelor de import și a solicitat măsuri preventive pentru alte 397,4 milioane de euro. Aceste sume nu reprezintă recuperări automate, ci necesită acțiuni din partea autorităților competente.
Rata totală de recuperare pentru neregulile vamale detectate în 2025 a fost de 77%. Pentru cazurile frauduloase, rata de recuperare a scăzut la 28%, în timp ce pentru neregulile nefrauduloase a fost de 82%. Recuperarea sumelor poate dura ani de zile, iar în cazul în care operatorii economici nu își îndeplinesc obligațiile, statele membre pot fi solicitate să compenseze bugetul UE.
Sursa: Economistul.ro

Fii primul care comentează