Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, critică dur modelul economic promovat de premierul Ilie Bolojan, considerându-l un eșec major care a dus România în criză. Deputatul PSD le cere colegilor să schimbe direcția politică, într-o perioadă în care coaliția de guvernare se confruntă cu multiple provocări.

Câciu: Modelul economic eșuează

Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, a tras un semnal de alarmă cu privire la starea economiei românești. Acesta susține că modelul economic implementat de premierul Ilie Bolojan a generat o criză. Câciu aduce în discuție date recente, menționând că încrederea în economie a atins minimul ultimilor șase ani.

Conform analizei fostului ministru, indicatorii economici relevă semnale clare de recesiune pentru trimestrul I din 2026. Acesta amintește că și Consiliul Fiscal a exprimat îngrijorări cu privire la riscul de scădere economică în 2026. Câciu subliniază că aceste aspecte nu sunt aduse în discuție de către partenerii de coaliție sau de „analiștii” apropiați guvernării.

Datele FMI și prăpastia economică

Analiza FMI sugerează că România se confruntă cu o situație economică dificilă, mai gravă decât scenariile inițiale. Scăderea încasărilor, contracția bazei de TVA și lipsa de stabilizare a indicatorilor macroeconomici sunt principalele puncte de îngrijorare. FMI notează că Bulgaria, un stat vecin, a înregistrat progrese semnificative, în timp ce România se confruntă cu dificultăți.

Datele privind vânzările cu amănuntul din februarie 2026 confirmă această tendință negativă. Scăderea volumului de vânzări cu amănuntul a fost de -6.2% comparativ cu februarie 2025. Cheltuielile pentru produse non-alimentare au scăzut cu -9.4%, indicând o scădere accentuată în diverse sectoare. Scăderi au fost înregistrate și în zona alimentară, cu o diminuare de 0.8% a vânzărilor pe segmentul alimentelor, băuturilor și tutunului.

Impactul asupra economiei românești

Datele din februarie 2026 subliniază mai multe aspecte critice. Baza de impozitare a TVA se contractă, punând sub semnul întrebării planurile de venituri. Prognoza de 1.0% PIB pare compromisă, având în vedere datele de recesiune tehnică din trimestrul patru al anului 2025. Scăderea cheltuielilor pentru produse nealimentare indică o retragere structurală a consumului.

Planul fiscal pentru 2026 a fost elaborat pe baza unor estimări de venituri care par acum nerealiste. Combinația dintre creșterea economică slabă, ratarea veniturilor și posibila pierdere a încrederii investitorilor reprezintă un risc major. Criza din Iran adaugă riscuri suplimentare legate de energie și comerț.

Potrivit datelor oficiale, volumul vânzărilor cu amănuntul, în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, a înregistrat o scădere de -6.1%.