Conform G4Media: Europa se confruntă cu o criză climatică accelerată, încălzindu-se de două ori mai rapid decât alte continente, iar consecințele devin din ce în ce mai severe, inclusiv un număr alarmant de decese cauzate de valurile de căldură în această vară, conform informațiilor transmise de MEDIAFAX. Fenomenul global al încălzirii, cauzat de acumularea de gaze cu efect de seră, lovește continentul european cu o intensitate sporită, conducând la pierderi de vieți omenești.

Factorii care accelerează încălzirea în Europa

Continentul european este deosebit de vulnerabil la schimbările climatice din cauza unei combinații de factori. Suprafețele terestre se încălzesc mai repede decât oceanele, iar în cazul Europei, acest proces este amplificat de schimbarea tiparelor meteorologice, de proximitatea față de Arctica, de reducerea stratului de zăpadă și de scăderea poluării atmosferice.

Ca urmare a acestor condiții, Europa este acum cu 2,5°C mai caldă față de perioada pre-industrială, o creștere semnificativ mai mare decât media globală de 1,4°C. Temperaturile europene au înregistrat o creștere de 0,56°C pe deceniu începând cu mijlocul anilor 1990, depășind ritmul de încălzire din America de Nord, Africa și America de Sud.

Schimbări climatice și efectele lor

Modificările în circulația atmosferică au condus la o frecvență și intensitate crescute a valurilor de căldură din timpul verii. Un exemplu notabil este valul de căldură din iunie 2026, cel mai sever înregistrat vreodată, când o masă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată sub o „cupolă de căldură”. Această situație este legată de schimbarea curentului jet, un vânt de altitudine care influențează vremea europeană și care este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.

Proximitatea față de Arctica, regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe glob, contribuie și ea la amplificarea fenomenului în Europa. Topirea rapidă a calotei glaciare polare expune oceanele mai închise la absorbția unei cantități mai mari de căldură, creând un ciclu vicios.

De asemenea, reducerea stratului de zăpadă în timpul iernii contribuie la creșterea temperaturilor. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă a fost cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media perioadei 1991-2020.

Surprinzător, și reducerea poluării atmosferice are un impact asupra temperaturilor. Particulele poluante pot reflecta razele soarelui, diminuând cantitatea de căldură care ajunge la sol. O atmosferă mai curată înseamnă mai puțină radiație reflectată și o reținere mai mare a căldurii de către gazele cu efect de seră.

Consecințe asupra vieții și mediului

Încălzirea rapidă se traduce în decese tot mai numeroase, incendii de vegetație mai intense și secete prelungite. Furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt, de asemenea, amplificate de surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic. Aceste fenomene afectează profund viețile și mijloacele de trai ale populației europene.

Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a subliniat la sfârșitul lunii iulie că „Costurile teribile ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională.” El a reiterat necesitatea renunțării accelerate la combustibilii fosili, extinderii energiei regenerabile și protejării populației.

Sursa: G4Media