Conform Gândul: Sociologul Dan Dungaciu a avertizat, în emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, asupra posibilității unor alegeri parlamentare anticipate, ca urmare a crizei politice prelungite și a incertitudinii privind formarea unui nou guvern. Potrivit lui Dungaciu, dacă Sorin Grindeanu nu va obține voturile necesare în Parlament pentru învestirea unui nou Executiv, România ar putea fi nevoită să recurgă la alegeri anticipate, scenariu care ar duce, implicit, la plecarea Guvernului Ilie Bolojan.

„Noi auzim că această criză politică se rezolvă foarte simplu. Domnul Grindeanu, care se tot codește, ia mandatul, se duce în Parlament și, în momentul în care se duce în Parlament, Guvernul Bolojan nu va mai exista”, a explicat sociologul. El a detaliat că, indiferent de deznodământul votului, plecarea Guvernului Bolojan este iminentă: „Dacă câștigă și învestitura, Guvernul Bolojan pleacă. Dacă nu o câștigă, mergem la anticipate și scăpăm de Guvernul Bolojan”.

Dan Dungaciu s-a arătat curios în privința sprijinului politic care ar putea sta la baza formării unui nou guvern. „Acum înțelegem că ar fi vreo 15-20 de voturi de la AUR, care ar putea să completeze sau să se bazeze pe ele. Suntem și noi foarte curioși și ne așteptăm ca domnul Grindeanu să vină în Parlament, că suntem și noi curioși cine sunt aceia 15”, a adăugat Dungaciu. El a sugerat că numărul de 15 voturi ar putea proveni dintr-o „aripă cealaltă”, posibil diferită de susținătorii inițiali.

De ce nu ar trebui demonizat AUR

Sociologul Dan Dungaciu a susținut că partidul AUR nu ar fi trebuit exclus sau demonizat de la bun început din dezbaterile politice. El consideră că discuțiile ar trebui să se concentreze pe consecințele concrete ale unei posibile guvernări AUR. Ironizând situația actuală, Dungaciu a afirmat că, în eventualitatea în care AUR ar ajunge la putere, performanța lor nu ar fi, probabil, mai proastă decât cea a guvernului condus de Ilie Bolojan.

„Ar trebui să schimbăm puțin narațiunea. Păi, bun, și dacă ar veni AUR la putere, ce s-ar întâmpla, până la urmă, atât de dramatic? Pentru că asta nu discută nimeni”, a subliniat sociologul. El a pus sub semnul întrebării noțiunea de „extremism atroce, feroce” atribuită AUR, sugerând că acțiuni precum „spart geamurile la Guvern” nu justifică o excludere totală din spațiul politic.

„Hai să discutăm puțin altfel. Hai să facem o anticipată și o să vedem. Ideea că noi trebuie să ținem România blocată pentru că unii s-au blocat în această postură ridicolă și fără argumente mi se pare cea mai mare problemă de securitate a României”, a afirmat Dungaciu, referindu-se la contextul politic actual. El a lansat provocarea unei analize obiective: „Dacă ar veni AUR la putere, ce s-ar întâmpla? Între noi fie vorba, mai rău decât ce ați făcut voi României, mai rău decât atât nici dacă ne-am strădui n-am reuși să facem”. Sociologul a concluzionat că problema reală este blocajul politic actual.

Guvernul Bolojan, 100 de zile în funcție

Guvernul condus de Ilie Bolojan a împlinit recent 100 de zile de la demiterea sa oficială, survenită pe 5 mai 2026, în urma adoptării unei moțiuni de cenzură cu 281 de voturi „pentru”. De atunci, Bolojan a rămas la Palatul Victoria în calitate de premier interimar, în timp ce România a traversat o perioadă de criză politică. Cele 100 de zile reprezintă un record pentru durata în care un guvern demis rămâne în funcție, depășind precedentul de 71 de zile.

În încercarea de a debloca situația, Nicușor Dan, Președintele României, a desemnat doi candidați pentru formarea unui nou executiv. Prima nominalizare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie, care și-a depus mandatul pe 14 iunie, înainte de votul Parlamentului, invocând imposibilitatea de a forma o majoritate pentru un guvern de specialiști.

În aceeași zi, pe 14 iunie, a fost desemnat Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a eșuat în Parlament pe 22 iunie, obținând doar 189 de voturi, cu 44 mai puține decât pragul necesar pentru învestire.

Negocieri pentru formarea unui nou Guvern

În prezent, pe masa negocierilor se află două propuneri de prim-ministru. Prima este Sorin Grindeanu, susținut de PSD. A doua propunere este europarlamentarul Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. Ambele propuneri întâmpină dificultăți în a strânge majoritatea necesară pentru votul de învestire în Parlament, alimentând speculațiile privind alegeri anticipate.

Sursa: Gândul