Conform G4Media: Debitul Dunării la intrarea în țară se menține staționar la 1.400 m³/s până pe 17 august, o valoare alarmant de scăzută, aproape de trei ori sub media multianuală pentru luna august. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) anunță că, deși au fost înregistrate creșteri ale debitelor în bazinul superior al Dunării, în special în zona de amonte de Budapesta, acestea nu vor influența semnificativ secțiunea românească a fluviului.

Hidrologii explică faptul că aceste creșteri punctuale sunt anulate înainte de a ajunge la intrarea în țară. Un factor important în acest sens este scăderea debitelor înregistrată recent pe râul Sava, principalul afluent al Dunării în bazinul mijlociu, care contribuie cu un volum considerabil de apă. Prin urmare, debitele în aval de Porțile de Fier vor fi, în general, staționare, cu mici scăderi pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea în prima parte a intervalului prognozat.

Nevoia stringentă de precipitații

Pentru o ameliorare substanțială și de durată a regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară, specialiștii insistă asupra necesității unor episoade de precipitații consistente. Acestea ar trebui să fie cantitativ importante, extinse pe suprafețe mari și să dureze cel puțin două-trei zile. Nu este suficient ca ploaia să cadă doar în bazinul superior al Dunării; este crucială și o umectare semnificativă a bazinului mijlociu, în special a bazinului hidrografic al râului Sava.

Pe baza prognozelor actuale, există posibilitatea unor creșteri mai notabile ale debitelor Dunării la intrarea în țară după data de 24-26 august 2026. Aceste eventuale creșteri ar putea marca ieșirea din zona critică actuală, caracterizată de debite minime istorice. Totuși, aceste estimări rămân condiționate de evoluția meteorologică.

Impactul schimbărilor climatice asupra Dunării

Schimbările climatice reprezintă un factor de preocupare majoră pentru regimul hidrologic al Dunării. Studiile realizate de INHGA indică faptul că, în secțiunea Baziaș, se anticipează o reducere a debitelor medii anuale. Mai mult, se preconizează o creștere a frecvenței și a duratei perioadelor cu debite sub pragurile de 2.500–2.000 m³/s. Aceste tendințe subliniază vulnerabilitatea fluviului la factorii de mediu în schimbare.

În ceea ce privește nivelul Dunării la centrala nucleară de la Cernavodă, prognozele sunt mai greu de realizat. Lucrările în curs pe brațul Bala pot influența semnificativ nivelul apei în această secțiune, făcând dificilă corelarea strictă a datelor măsurate cu evoluția naturală a debitelor Dunării. INHGA subliniază, de asemenea, că estimările privind impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării comportă un grad ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește previziunile pentru valorile minime extreme.

Estimările privind debitul Dunării la intrarea în țară indică o menținere staționară la 1.400 m³/s până pe 17 august, cu o posibilă depășire a zonei critice în perioada 24-26 august 2026, în funcție de precipitații.

Sursa: G4Media