Conform G4Media: Lucrările de dragare și regularizare a Dunării în zona brațului Bala, desfășurate în prezent, au fost propuse inițial acum 23 de ani, în urma opririi controolate a Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, pe 23 august 2003. Documente guvernamentale consultate de MEDIAFAX relevă că responsabilii din domeniul energiei au identificat necesitatea acestor intervenții ca măsuri pe termen mediu și lung încă de atunci.

O problemă veche de 23 de ani

Propunerea de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă a apărut într-un răspuns oficial al Secretarului de Stat Iulian Iancu, din Ministerul Economiei și Comerțului la acea vreme, semnat pe 9 octombrie 2003. Acest răspuns, adresat deputatului Aurel DARABAN, detalia contextul și măsurile necesare în urma unei situații de criză hidrologică.

În vara anului 2003, lipsa precipitațiilor a dus la scăderea drastică a nivelului Dunării. La începutul lunii august, nivelul apei în bazinul de aspirație al pompelor centralei de la Cernavodă a atins 270 cm, sub nivelul de alarmare de 350 cm. Situația s-a agravat, iar pe 23 august 2003, nivelul Dunării în secțiunea Cernavodă a scăzut la 203 cm față de cota zero. Acest fapt a determinat oprirea controlată a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, deconectată de la sistem pe 24 august, la ora 01:16.

Măsuri propuse și situații curente

Documentul din 2003 sublinia că „Asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă şi o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung şi în stare de oprire garantată”. Ca măsuri pe termen scurt, s-au implementat modificări temporare pentru a asigura răcirea combustibilului nuclear în stare oprită, inclusiv utilizarea altor surse de apă. De asemenea, s-au demarat acțiuni de îndepărtare a aluviunilor și dragare a canalului de aducțiune.

Pe termen mediu și lung, documentul propunea analize pentru realizarea unui baraj și a unei stații de pompare, precum și completarea bazelor de proiectare ale centralei cu elemente care să asigure funcționarea în siguranță cu mai multe unități în condiții de nivel scăzut al apei. O măsură propusă era și implementarea unui program permanent de menținere a nivelului Dunării pe brațul Dunăre-Marea Neagră, precum și acțiuni de regularizare a cursului Dunării în zona pragului Baia (Bala), pentru a asigura un debit crescut către Cernavodă.

România se află, la începutul lunii august 2023, în stare de alertă energetică după oprirea primului reactor de la Cernavodă, pe 28 iulie, tot din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Cel de-al doilea reactor a fost oprit controlat pe 13 iulie, la atingerea nivelului de minus 230 de centimetri. Deficitul de energie este acoperit din surse alternative și importuri.

În prezent, se derulează lucrări de dragare în zona Cernavodă, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri, printre care continuarea dragajului, construirea unui epiu și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Debitul Dunării la intrarea în țară, deși în creștere, rămâne semnificativ sub media multianuală a lunii august. Prognozele indică o ușoară îmbunătățire a nivelului la Cernavodă spre finalul lunii august, însă trendul de scădere este estimat să reapară la începutul lunii septembrie.

Nuclearelectrica a asigurat că nu există riscuri operaționale sau de securitate nucleară asociate opririi celor două unități. Marți seara, compania a anunțat renunțarea la contractul de mandat al directorului general Cosmin Ghiță.

Sursa: G4Media