Conform News.ro: O dronă neidentificată a pătruns sâmbătă dimineață, puțin după ora 8:00, în spațiul aerian bulgar dinspre România, dezintegrându-se într-un câmp de floarea-soarelui. Incidentul s-a petrecut în apropierea vechiului punct de control Kardam din regiunea Dobrici, la circa o sută de metri în interiorul Bulgariei și la câțiva pași de o stație de compresoare a gazoductului Transbalcanic. Din fericire, nimeni nu a fost rănit și nicio clădire nu a fost afectată.

Lacune în supravegherea aeriană

Potrivit Novinite.com, mai îngrijorător decât prezența dronei este faptul că aceasta nu a fost detectată de niciun sistem de supraveghere. Nici radarul bulgar, nici cel român, și nici Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejon nu au semnalat intrarea sa în spațiul aerian. Premierul bulgar Radev a recunoscut această situație, adăugând că achiziționarea unui radar tridimensional modern este blocată „de ani de zile”. Amiralul Emil Eftimov, șeful apărării, a admis chiar că un radar specializat antidronă ar detecta un astfel de obiect doar de la o distanță foarte mică, lăsând puțin timp pentru reacție. Această vulnerabilitate nu este una nouă, ci o problemă cunoscută și nerezolvată de ani de zile de către autoritățile responsabile.

Posibile scenarii de origine

Identitatea dronei și a expeditorului rămân neclare, iar analiza ia în considerare mai multe posibilități. Ministerul Apărării bulgar a avansat ipoteza că epava ar aparține unei drone de momeală „Maya”, utilizată frecvent de forțele ucrainene. Kievul a negat implicarea și s-a oferit să colaboreze la anchetă. O explicație tehnică plauzibilă ar fi devierea unei astfel de drone de la traiectoria sa de către războiul electronic rusesc, prin bruiaj și falsificare, așa cum s-a întâmplat și în alte incidente în spațiul aerian NATO.

Totuși, alte două scenarii merită luate în considerare. Înaintea incidentului, mai multe guverne NATO au avertizat că Rusia ar putea folosi drone ucrainene capturate pentru provocări sub steag fals, cu scopul de a crea impresia unui atac ucrainean și a diviza alianța. Miniștri ai apărării din Polonia și Lituania au făcut publice aceste avertismente, iar Institutul pentru Studiul Războiului consideră că este parte dintr-o campanie deliberată a Rusiei. Proximitatea față de Coridorul Vertical de Gaz a ridicat, de asemenea, suspiciuni privind o posibilă operațiune hibridă menită să testeze reacțiile în jurul infrastructurii critice.

O a treia interpretare, deși contrazisă de dovezi preliminare, sugerează că drona ar fi fost lansată de pe teritoriul românesc sau chiar bulgar, de către un sabotor sau mercenar, având în vedere că a fost auzită de poliția de frontieră română înainte de a fi detectată pe partea bulgară. Totuși, explicația derivei îndelungate sub efectul bruiajului rusesc pare mai greu de respins în raport cu faptele cunoscute.

Alertă pentru infrastructura critică

Indiferent de originea dronei, fie că a fost o momeală ucraineană rătăcită, o provocare rusă sau un dispozitiv plantat de la fața locului, lecția pentru Bulgaria este aceeași: ceva a ajuns la infrastructura critică a țării și a explodat înainte ca autoritățile să știe că se află în aer. Incidentul oferă un argument concret și fără costuri umane pentru accelerarea implementării măsurilor de securitate. România a doborât deja trei drone de tip Shahed în apropierea sa. Mecanismele de reacție, precum proiectul anti-dronă SAFE și exercițiul NATO care va fi găzduit în Bulgaria, există, însă progresul este lent. „Scandalul nu va fi drona. Scandalul va fi dacă, peste un an, radarul încă nu va fi instalat și vom da explicații pentru următorul incident”, conchide Novinite.com.

Sursa: News.ro