„Dreptatea trebuie protejată chiar de către magistrați”. O personalitate marcantă discută despre un „denunț defăimător al Consiliului Superior al Magistraturii” îndreptat împotriva Oanei Gheorghiu.

„Interpretarea absurdă transformă sesizarea CSM într-un denunț calomnios”

Magistrații responsabili de redactarea sesizării trebuie să înțeleagă cât de ridicolă este acțiunea lor împotriva Oanei Gheorghiu. Ei conștientizează rolul esențial pe care îl joacă natura declarațiilor acesteia și contextul în care au fost făcute.

Metaforele referitoare la „Caritas” și „a lua hrana de la gura unui copil flămând” reprezintă expresii ale nemulțumirii și protestului, astfel că, potrivit doctrinei Dreptului, acestea sunt acceptate. Declarațiile Oanei Gheorghiu nu sunt asociate cu ură sau discriminare. Cuvintele sale nu atacă valorile fundamentale ale justiției, păcii, toleranței și egalității, dimpotrivă, le subliniază. Nicăieri nu se identifică un apel la violență sau o justificare a brutalității, iar efectele acestor afirmații nu pot conduce la astfel de consecințe. Având în vedere natura de interes public a subiectului, intervenția vicepremierului Guvernului Bolojan este în mod clar legitimă, conform criteriilor utilizate de judecătorii europeni.

Interpretarea cuvintelor Oanei Gheorghiu de către semnatarii sesizării CSM este nu doar eronată, dar și în contradicție cu principiile și practicile stipulate de jurisprudența CEDO. Acest act de denunț abuziv împotriva Oanei Gheorghiu este clar, având în vedere că acești magistrați aleg să atace un discurs a cărui legitimitate ar fi trebuit să le fie evidentă prin exercițiul profesional pe care-l desfășoară.

Dacă acuzația de instigare la violență, ură și discriminare ar fi fost adevărată, vicepremierul ar risca între 6 luni și 3 ani de închisoare sau o amendă penală. Evident, faptele aduse în discuție nu au un temei real. Așadar, semnatarii sesizării CSM au formulat un denunț calomnios. Într-o lume justă, cei care au semnat respectiva sesizare ar putea fi pedepsiți cu închisoare.

„Acuzația estompează granițele dintre acceptabil și intolerabil în societate”

Oana Gheorghiu a făcut referire la întreaga comunitate a magistraților. Declarațiile reprezentanților lor, greva instanțelor și solidaritatea lor în fața opiniei publice justifică această generalizare. Magistrații sunt o comunitate puternică, vizibil influentă. Atunci când instituții consolidate, cum ar fi Poliția, primesc critici publice, Curțile internaționale refuză să se alăture plângerilor acestora.

Acțiunea penală „fără precedent” a CSM a dus nu doar la o amenințare la adresa vicepremierului, ci și la o distorsionare gravă a semnificației conceptelor de bază în justiție. Acuzarea afirmațiilor rezonabile ale Oanei Gheorghiu ca fiind „instigare la violență, ură sau discriminare” contribuie la o confuzie a sensurilor acestor termeni. Această acuzație estompează granițele dintre ceea ce este acceptabil și intolerabil în viața socială, făcând astfel greu de evaluat violența, ura și discriminarea.

De zeci de ani, la Parchet există plângeri referitoare la scrierile lui Ion Coja, considerate de un antisemitism extrem. Acest colaborator al fostei Securități, folosit pentru a controla magnatul legionar Iosif-Constantin Drăgan, nu a fost sancționat.

În cadrul protestului din 9 martie 2025, George Simion a afirmat: „cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiți în piața publică”. Când a doua zi Parchetul de pe lângă ÎCCJ a decis să se sesizeze din oficiu pentru instigare publică, a deschis un dosar in rem, investigând fapta, nu pe George Simion. Cursul evenimentelor este incredibil.

Diana Șoșoacă a postat pe rețelele sociale un mesaj demn de remarcat: „Procurorii României, cu câteva excepții, sunteți niște putori ordinare. (…) Sunteți incompetenți, hoți și prostituate intelectuale și juridice. Ați distrus această țară”. Cu toate acestea, dosarul în care este investigată președinta S.O.S. nu se referă la acest evident act de ultraj adus magistraților.

Confuzia și judecata greșită sunt evidente în postarea recentă a Dianei Șoșoacă: „Să înțeleg că de acum dosarele mele se finalizează? Stimate domnule Nicușor Dan, toți cetățenii sunt egali în fața legii, nu doar Oana Gheorghiu. Așadar, închideți toate dosarele referitoare la dreptul de liberă exprimare, incluzându-l și pe al meu”.

„Elita privilegiată rămâne inertă”

Transformarea absurdă de către magistrați a unor cuvinte inofensive în „acte de violență, ură sau discriminare” simplifică, paradoxal, exonerarea adevăraților delincvenți în alte situații.

Purtătorii de cuvânt din CSM, ÎCCJ sau cei care acționează individual au discreditat din nou conceptele de independență a justiției, stat de drept și coexistență pacifică. Conform unui comunicat al CSM, „statutul magistraților a fost încălcat într-un mod iresponsabil și populist”. „Alegațiile” Oanei Gheorghiu sunt considerate „atacuri la adresa unei puteri constituționale” și contribuie la un discurs menit să antagonizeze societatea față de corpul profesional al magistraților.

Într-o declamație ce depășește limitele bunului simț, comunicatul CSM susține că independența justiției „include și garanția financiară, așa cum este stipulat în întreaga jurisprudență europeană”. Această afirmație, repetată de nenumărate ori în fața opinii publice, este profund eronată. Elita privilegiată nu a reacționat la aceste critici.

„Dreptatea trebuie protejată împotriva propriilor magistrați”

Magistrații români par să fi intrat într-o stare de hybris din care nu pot ieși singuri.

Încălcând principiile profesiei lor, denunțul calomnios formulat de magistrații din CSM constituie, de fapt, un atac împotriva Justiției. Dreptatea trebuie apărată, inclusiv de acești magistrați.

Acest lucru poate fi realizat prin mobilizarea opiniei publice alături de actori politici care pot promova statul de drept în această țară. Legislația specifică, în special statutul judecătorilor și procurorilor, precum și normele de organizare și funcționare ale Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie să fie modificate cât mai urgent.

Inițial, acest articol de opinie a fost publicat pe o platformă dedicată dezbaterilor sociale și politice.