Conform Gândul: Străini cu vise de cetățenie română, prinși într-o rețea de falsuri genealogice

Două femei, împreună cu complici, printre care și cetățeni ucraineni, au fost devoalate de procurori într-un amplu mecanism infracțional menit să faciliteze obținerea cetățeniei române pentru străini care nu îndeplineau condițiile legale. Rețeaua falsifica acte pe linie genealogică, atât în România, cât și în Ucraina, pentru a crea impresia că solicitanții aveau rude de cetățenie română.

Modus operandi: Crearea arborelui genealogic din documente false

Anchetatorii au descoperit că acest grup infracțional opera pe baza Legii cetățeniei române, profitând de prevederile referitoare la redobândirea cetățeniei pe linie genealogică. Articolul 11, alineatul (1) din Legea nr. 21/1991 permitea persoanelor care aveau cel puțin un rudă de gradul III cu cetățenie română, din perioada interbelică, să solicite redobândirea acesteia.

Maria Dimitriu, o persoană cu dublă cetățenie, și Valerica Șapera sunt principalele acuzate în acest dosar. Ele recrutau străini dornici să obțină cetățenia română, chiar dacă aceștia nu aveau nicio legătură de rudenie cu România. Femeile promiteau soluționarea rapidă a dosarelor în schimbul unor sume semnificative de bani.

Se pare că Dimitriu și Șapera colaborau cu facilitatori și entități din Ucraina, care aveau acces la arhive locale, centrale sau naționale. Astfel, erau create acte de stare civilă falsificate, precum certificate de naștere, căsătorie sau de deces, menite să ateste o descendență românească inexistentă. În cel puțin un caz documentat, un cetățean tunisian a fost „convins” că ar avea bunici de origine ucraineană.

Flagrantul de la terasă și sumele de bani

Un moment crucial în derularea anchetei a fost flagrantul în care a fost prinsă Valerica Șapera. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au surprins-o pe aceasta la o terasă din București, în timp ce primea o sumă de bani. Femeia a susținut inițial că banii provin dintr-o datorie, dar ulterior s-a constatat că asupra sa se aflau 7.500 de euro.

Investigațiile au continuat cu percheziții la domiciliul Șaperei, în contextul anchetei privind presupusa facilitare a soluționării dosarelor de cetățenie. În actele dosarului se menționează că o parte din documentele depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) conțineau acte falsificate, neputând fi confirmate de autoritățile emitente din străinătate.

Costul unei „fabricații” de cetățenie

Serviciile de intermediere oferite de rețea implicau diverse tarife, în funcție de stadiul procesului de obținere a cetățeniei. Un solicitant care nu îndeplinea condițiile legale ar fi trebuit să achite aproximativ 750 de euro pentru întregul proces. Această sumă includea, printre altele, verificarea dosarului, depunerea acestuia la ANC și programarea jurământului. Se bănuiește că banii erau împărțiți și cu alți complici, posibil inclusiv cu funcționari ai statului român.

Dimitriu Maria, una dintre inculpate, acționa cu prudență, racolând doar persoane de încredere și luând măsuri de prevedere la întâlniri. Penetarea acestei rețele de către ofițeri a fost, prin urmare, dificilă. Amintim că cele două femei sunt în prezent arestate preventiv, decizia Curții de Apel București menținând mandatele emise de Tribunalul București.

Sursa: Gândul