Aerul pe care îl respirăm: O radiografie a poluării globale și situația din România

O analiză recentă arată că majoritatea orașelor din lume se confruntă cu probleme serioase legate de calitatea aerului. Fenomene precum incendiile de vegetație, furtunile de praf și, mai ales, arderea combustibililor fosili contribuie la deteriorarea constantă a calității aerului. Raportul, care prezintă o perspectivă globală asupra poluării, subliniază disparitățile evidente între țări și regiuni.

Țările cu cele mai puține probleme sunt cele cu densități scăzute ale populației, politici de mediu stricte și, adesea, un grad ridicat de utilizare a energiei regenerabile. Poziționarea geografică joacă, de asemenea, un rol important. Zonele izolate sau cele care beneficiază de condiții climatice favorabile dispersării poluanților au, în general, un aer mai curat.

Europa de Est, regiune vulnerabilă

Situația în Europa este una mixtă. În timp ce unele țări se pot lăuda cu un aer relativ curat, multe state depășesc limitele recomandate. Țările din Europa de Est și Balcani sunt printre cele mai afectate, nivelul particulelor fine depășind adesea valorile acceptabile. Aceste particule, cunoscute sub numele de PM2.5, sunt deosebit de nocive pentru sănătate, putând pătrunde adânc în plămâni.

Regiunile cele mai afectate la nivel global sunt Asia de Sud, Africa și Orientul Mijlociu. Orașe din India, Pakistan sau China înregistrează niveluri de poluare de peste 20 de ori mai mari decât recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Acesta este doar un exemplu elocvent al impactului poluării asupra sănătății publice, milioane de decese premature fiind legate de calitatea slabă a aerului.

România, în topul țărilor cu probleme

Din păcate, România nu se numără printre țările cu aer curat. Țara noastră este inclusă în categoria statelor europene cu niveluri ridicate de poluare. Valorile medii ale particulelor PM2.5 depășesc frecvent limitele recomandate de OMS, în special în marile orașe.

Principalele surse de poluare în România sunt traficul rutier intens, încălzirea rezidențială pe bază de combustibili fosili, activitățile industriale, praful urban și lucrările de construcții. Bucureștiul, de exemplu, se confruntă periodic cu episoade de poluare ridicată, mai ales în sezonul rece. Situația nu este singulară, și alte orașe mari din țară înregistrând probleme similare.

Cu toate acestea, există și semne de progres. Unele orașe și țări au reușit să reducă poluarea prin politici publice eficiente, cum ar fi restricțiile pentru vehiculele poluante, investițiile în transportul public și tranziția către energie verde. Autoritățile române au anunțat recent noi măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului în marile orașe, inclusiv extinderea rețelei de monitorizare și stimularea utilizării vehiculelor electrice.