Într-o mișcare strategică cu potențial de escaladare majoră, Marina Statelor Unite a desfășurat două distrugătoare de ultimă generație prin Strâmtoarea Ormuz. Acțiunea, prezentată oficial ca o operațiune de „curățare” a căilor navigabile, este analizată de experți ca una dintre cele mai riscante din ultimii ani. Scopul afișat este facilitarea comerțului internațional, însă contextul geopolitic sugerează o demonstrație de forță cu implicații profunde.

Sâmbătă, 11 aprilie 2026, distrugătoarele USS Frank E. Peterson (DDG 121) și USS Michael Murphy (DDG 112) au traversat strâmtoarea Ormuz. Misiunea explicită este de a „stabili condițiile” pentru deminarea canalelor de navigare. Riscul major provine din natura navelor implicate. Ele sunt proiectate pentru lupta antiaeriană și anti-suprafață, nu pentru detectarea minelor marine.

Utilizarea lor în această operațiune sugerează o urgență militară care depășește protocoalele standard de siguranță. Amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, a declarat că obiectivul este crearea unui „nou pasaj sigur” pentru transportul comercial global. Această declarație vine după ce forțele Gardei Revoluționare Iraniene (IRGC) au semănat zona cu mine de contact și senzori subacvatici.

Război diplomatic și blocadă navală

Misiunea militară este dublată de un război al declarațiilor. Președintele Donald Trump a anunțat pe rețelele sociale că „toate cele 28 de nave iraniene de minat se află acum pe fundul mării”. El a mai afirmat că SUA a instituit „blocada totală” a porturilor iraniene.

„Curățăm strâmtoarea ca o favoare pentru întreaga lume,” a adăugat Trump, subliniind că eșecul negocierilor recente din Pakistan a lăsat Washingtonului o singură opțiune: controlul militar. Teheranul contestă vehement versiunea americană, acuzând interceptarea navelor americane și catalogând declarațiile drept propagandă.

Pericolul ascuns al minelor plutitoare

Dincolo de tensiunile diplomatice, există pericolul real al minelor marine. Serviciile de informații indică prezența minelor de tip Maham 3 (ancorate) și Maham 7 (care se activează la semnătura magnetică a navei).

Misiunea este complicată de faptul că multe dintre aceste dispozitive au început să plutească liber din cauza curenților puternici. Ele constituie o amenințare imprevizibilă, inclusiv pentru dronele subacvatice pe care Pentagonul le-a dislocat în regiune.

Prețurile petrolului au început să fluctueze violent pe piețele internaționale, reflectând îngrijorările legate de stabilitatea regiunii. Pentagonul a confirmat că forțe suplimentare, inclusiv nave vânătoare de mine și sisteme autonome de scanare, vor sosi în zonă în zilele următoare.