Conform Mediafax: Substanțele active din numeroase produse de curățenie și igienizare, cunoscute sub denumirea de compuși cuaternari de amoniu (QAC), ridică semne de întrebare în rândul cercetătorilor din cauza potențialelor efecte negative asupra organismului uman și animal. Aceste substanțe, extrem de răspândite în gama produselor de dezinfectare, șervețelelor antibacteriene, săpunurilor și chiar în unele produse de îngrijire personală, au o prezență tot mai mare în viața de zi cu zi, îndeosebi după pandemia de COVID-19.

Semnale de alarmă de la cercetători

Cercetătorii atrag atenția că expunerea la QAC-uri a crescut considerabil în ultimii ani. Studiile efectuate pe animale de laborator și pe culturi de celule umane sugerează posibile efecte asupra sistemului respirator, a sistemului imunitar și a celui reproducător. Cu toate acestea, experții subliniază că, în prezent, nu există suficiente dovezi concrete pentru a demonstra că utilizarea curentă a acestor produse duce la aceleași consecințe la oameni. Este esențial, spun specialiștii, ca rezultatele studiilor pe animale să fie interpretate luând în considerare doza administrată și modul de expunere.

QAC-urile sunt prezente într-o varietate uluitoare de articole. De la produsele folosite în gospodării, școli și spitale, până la șervețelele pentru bebeluși, odorizante, detergenți de rufe, picături pentru ochi și spray-uri nazale, aceste substanțe au devenit omniprezente. Clorura de benzalconiu (BAC sau ADBAC) și DDAC sunt printre cei mai frecvent întâlniți compuși din această categorie, adesea combinați în aceleași formule.

Descoperiri îngrijorătoare în studii

Un important corp de cercetare provine din experimentele pe animale. Cercetătoarea Patricia Hunt de la Washington State University a documentat probleme reproductive la șoareci expuși la QAC-uri. Într-un studiu derulat alături de Terry Hrubec, șoarecii au manifestat o reducere semnificativă a fertilității și a capacității de a duce sarcina la termen după o expunere de șase luni. Studiile ulterioare au relevat și probleme în dezvoltarea fetală, inflamații placentare și afectarea sistemului reproducător masculin la șoareci, inclusiv scăderea numărului și motilității spermatozoizilor. Totuși, transferul acestor rezultate la oameni rămâne o provocare științifică.

Prezența QAC-urilor a fost detectată și în probe biologice umane, precum sânge, lapte matern, urină și materii fecale. Cercetătorii investighează posibilitatea acumulării acestor compuși în organe precum plămânii, rinichii, inima și tractul digestiv. De asemenea, se analizează impactul asupra celulelor nervoase și a mielinei, substanța esențială pentru transmiterea semnalelor neuronale. Potențialele efecte asupra mitocondriilor, uzinele energetice ale celulelor, sunt, de asemenea, sub lupă. Industria produselor de curățenie contestă comparațiile cu alte substanțe chimice controversate, precum PFAS, și susține că rezultatele de laborator nu pot fi extrapolate direct la utilizarea cotidiană.

Frecvența utilizării reprezintă o altă cauză de îngrijorare. Un studiu a arătat o creștere cu 62% a QAC-urilor în praful din locuințe și cu 77% în probele de sânge umane într-un singur an, în perioada pandemiei. Spațiile cu dezinfectare intensă, cum ar fi grădinițele și centrele pentru vârstnici, au prezentat niveluri de QAC în praf de aproximativ trei ori mai mari decât în locuințele obișnuite, ceea ce ridică probleme deosebite pentru copii și personalul care manipulează frecvent aceste substanțe.

Experții subliniază că, în multe situații cotidiene, apa și săpunul sunt suficiente pentru igienizarea suprafețelor. Dezinfectarea intensă este necesară preponderent în contextul unui risc iminent de transmitere a bolilor infecțioase. Termeni precum „antibacterian”, „dezinfectant” sau „elimină microbii” pe etichetele produselor pot indica prezența substanțelor antimicrobiene.

Pentru situațiile în care dezinfectarea este imperativă, cercetătorii sugerează ca alternative produse pe bază de acid citric, peroxid de hidrogen sau alcool etilic, care pot evita compușii cuaternari de amoniu. Cercetarea privind efectele pe termen lung ale QAC-urilor este în desfășurare, iar comunitatea științifică este preocupată de potențialele consecințe ale expunerii repetate la aceste substanțe, ale căror efecte nu au fost încă complet elucidate. Un raport recent al organizației non-profit Environmental Working Group (EWG) a subliniat necesitatea unei mai bune reglementări a substanțelor chimice din produsele de uz casnic.

Sursa: Mediafax