Un atlas digital recent ne-a schimbat percepția despre rețeaua de drumuri romane, oferindu-ne o imagine detaliată și complet nouă a acesteia. Descoperirea principală constă în faptul că rețeaua era de cel puțin două ori mai extinsă decât se credea anterior: aproximativ 300.000 de kilometri, conform cercetătorilor, aproape dublu față de estimările anterioare. Această informație provine dintr-un studiu publicat într-o revistă științifică importantă, în care este prezentat proiectul Itiner-e, considerat a fi un fel de „hărți Google” pentru rețeaua rutieră romană.

Noul atlas digital, disponibil gratuit, reconstruieste la scară largă drumurile Imperiului Roman din Europa, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, folosind date integrate din arheologie, hărți istorice, fotografii aeriene și imagini din satelit, precum și informații topografice. Fiecare parte identificată în hartă este legată de o bază de date și poate fi citată, în același mod ca alte proiecte de cartografiere digitală.

Ce face diferența este însă accentul pus pe drumurile secundare, adesea ignorate anterior. Până acum, cercetările s-au concentrat în principal pe arterele principale, puse în evidență de izvoare istorice și vestigii monumentale, dar noul atlas scoate în evidență și rețeaua locală, legăturile între ferme, cariere, sate și așezări rurale. Multe dintre aceste drumuri nu mai au urme vizibile sau au fost încorporate în infrastructura modernă, dar informațiile multiple au permis așezarea lor în ansamblul rețelei rutiere.

Noua hartă sugerează o rețea mai puțin radială, mai apropiată de o pânză de păianjen decât de un sistem ce converg către Roma, simbolul centrului imperiului. Sistemul se întinde distribuit în întreaga regiune, conținând legături dense chiar și în interiorul provinciilor. Aceste drumuri erau folosite nu doar pentru controlul frontierelor sau pentru mobilizarea armatei, ci și pentru comerț, activități agricole și viața civică, contribuind la unirea teritoriilor și a comunităților locale.

De menționat este că această hartă nu reprezintă o imagine definitivă, fiind bazată în mare parte pe inferențe și modele topografice, mai ales în zonele unde vestigiile arheologice lipsesc sau sunt insuficiente. Astfel, platforma digitală este deschisă actualizărilor continue, pe măsură ce sunt descoperite noi date.

Această descoperire oferă o perspectivă nouă asupra mobilității și infrastructurii antice, deschizând calea pentru studii detaliate despre modul în care funcționa în mod cotidian Imperiul Roman. În timp ce anterior accentul se punea pe rutele principale, acum este posibil să investigăm rețelele locale și legăturile mai mici, care au influențat în mod durabil peisajul european, chiar și după căderea Romei.

Sursa articol

Sursa: G4Media