Conform HotNews: AUR pretinde că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru inițierea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan, incluzând în listă și o semnătură de la un deputat PSD, partid care, la nivel oficial, nu susține demersul. Surprinzător, deputatul în cauză, Dorin Popa, a mai semnat în trecut o moțiune AUR împotriva guvernului din care făcea parte propriul partid, invocând ulterior o eroare.

Parlamentari aliniați demersului AUR

Platforma „suspeND.ro”, lansată de AUR, oferă vizibilitate asupra numărului de semnături colectate și poziției fiecărui parlamentar în raport cu suspendarea lui Nicușor Dan. Toți parlamentarii AUR și un reprezentant de la S.O.S România și-au exprimat susținerea. Conform datelor publicate de AUR, alți șase deputați și senatori neafiliați ar susține suspendarea: Dumitrița Albu, Pîclișan Gheorghe-Petru și Aurora-Tasica Simu, aleși pe listele POT, dar plecați ulterior din grupul parlamentar; Alecu Robert, ales pe listele AUR; și Ciprian Ciubuc și Dumitru Coarnă, inițial aleși de la S.O.S România.

Alături de aceștia, Mădălin-Laurențiu Făget, de la Uniți pentru România, și deputatul PSD Dorin Popa figurează pe lista susținătorilor. Dorin Popa, inițial ales pe listele POT, s-a afiliat grupului PSD pe 10 iunie 2025, după un scandal legat de plecarea sa din POT.

Motivația deputatului PSD dorin popa

Dorin Popa, la primul mandat de deputat, a fost deja remarcat în septembrie anul trecut pentru că a fost singurul parlamentar PSD care a semnat o moțiune de cenzură depusă de AUR, POT și S.O.S România împotriva Guvernului Bolojan. La acel moment, el a declarat că a fost o greșeală și că a semnat fără să știe exact la ce se referă.

Într-o discuție cu HotNews, deputatul Dorin Popa și-a explicat ferm poziția privind suspendarea lui Nicușor Dan. Principala sa critică vizează declarația președintelui că dorește un guvern care să obțină 233 de voturi în Parlament, în condițiile în care acesta a exclus explicit AUR de la guvernare. Popa consideră că președintele blochează astfel România și îl menține pe Bolojan în funcție, solicitând o majoritate parlamentară improbabilă.

El a adăugat că PSD și-a asumat guvernarea, iar președintele ar fi putut să renunțe la condiții, acceptând voința exprimată de votanți. Întrebat despre susținerea inițiativei AUR, în ciuda poziției PSD, Popa a subliniat că în cadrul partidului nu există constrângeri privind votul individual, fiecare parlamentar având libertatea de a vota conform conștiinței.

Reacția oficială a PSD

Mihai Ghigiu, deputat PSD, a reiterat joi că partidul nu susține inițiativa AUR privind suspendarea președintelui și că nu există motive întemeiate pentru un astfel de demers. El a precizat că, într-o perioadă de criză guvernamentală, declanșarea unei noi crize prin suspendarea președintelui nu este o opțiune. Ghigiu a menționat că decizia PSD este fermă, iar partidul prioritizează stabilitatea.

Referitor la poziția lui Dorin Popa, Ghigiu a confirmat că acesta este afiliat grupului PSD, dar a reafirmat că decizia partidului rămâne neschimbată. El a subliniat necesitatea concentrării pe ieșirea din actuala criză guvernamentală. În iulie, Nicușor Dan a calificat speculațiile privind suspendarea sa drept un „subiect total neserios”, afirmând că suspendarea trebuie să fie o sancțiune pentru încălcări grave ale Constituției, nu un instrument politic generalizat.

Legea românească, prin articolul 95 din Constituție, prevede că Președintele României poate fi suspendat din funcție de Parlament, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Propunerea de suspendare necesită cel puțin o treime din semnăturile parlamentarilor, iar în cazul aprobării, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demitere. Acesta din urmă este valabil dacă participă cel puțin 30% din alegători și valid este considerat dacă voturile pentru demitere reprezintă cel puțin 25% din totalul înscrișilor pe liste. România a găzduit două referendumuri pentru demiterea președintelui, ambele vizându-l pe Traian Băsescu în 2007 și 2012, dar niciunul nu a îndeplinit pragul de validare.

Sursa: HotNews