Conform Descopera: Cumpărăturile, o plăcere transformată în povară: Când shoppingul devine o dependență

Pentru mulți, cumpărăturile reprezintă o activitate recreativă sau o modalitate de a se destinde. Însă, pentru un număr tot mai mare de persoane, actul achiziționării devine un refugiu emoțional, un impuls greu de controlat, care nu mai răspunde nevoilor reale, ci stărilor de anxietate, tristețe sau sentimentului de gol interior. Psihologii numesc acest comportament oniomanie sau tulburare de cumpărături compulsive.

Deși nu este recunoscută ca diagnostic distinct în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5), oniomania este considerată de numeroase cercetări o formă de dependență comportamentală. Aceasta se manifestă prin pierderea controlului asupra impulsului de a cumpăra, o preocupare excesivă pentru shopping și, inevitabil, consecințe negative asupra vieții personale și a stabilității financiare.

Cum recunoști semnele cumpărăturilor compulsive

Există o serie de indicatori care te pot ajuta să identifici dacă te confrunți cu o dependență de shopping. Aceștia includ accesarea compulsivă a site-urilor de cumpărături doar pentru „a te uita”, dar ajungând să plasezi comenzi. De asemenea, un impuls de a cumpăra un anumit obiect pentru cineva, chiar dacă nu este responsabilitatea ta sau nu îți permiți financiar, poate fi un semn. Dificultatea de a refuza oferte, precum cele cu reduceri substanțiale sau limitate în timp, este, de asemenea, un semnal de alarmă.

Cumpărăturile pot oferi o calmare temporară, urmată însă de un sentiment copleșitor de vinovăție. Acumularea de obiecte nefolosite în dulap, cu convingerea că ar putea fi utile ulterior, dar care rămân uitate, indică o problemă. O comparație constantă cu ceilalți și o senzație permanentă de insuficiență, precum și cheltuirea peste posibilități, generând datorii sau sacrificând alte necesități esențiale, sunt alte semne relevante.

Reclamele, postările de pe rețelele sociale sau imaginile inspiraționale pot declanșa instant impulsul de a cumpăra, iar persoana devine extrem de receptivă la mesajele de marketing. Justificarea cumpărăturilor, chiar și atunci când știi că nu este adevărat, și încercările eșuate de a te opri de la acest comportament sunt, de asemenea, indicatori importanți. În relații, afecțiunea poate fi manifestată prin cadouri constante, iar achizițiile pot fi ascunse de cei apropiați sau minimizate pentru a evita discuțiile. Dacă te regăsești frecvent în aceste situații, mecanismul de recompensă al creierului este probabil asociat cu actul cumpărării, consolidând un tipar comportamental în timp.

Factorii declanșatori ai oniomaniei

Nu există o cauză unică pentru oniomanie. Specialiștii vorbesc despre o combinație de factori, printre care se numără stima de sine scăzută, nevoia de validare, anxietatea, depresia, impulsivitatea, expunerea constantă la publicitate și reduceri, precum și ușurința cu care se pot face achiziții online. Experiențele din copilărie, în care afecțiunea era asociată cu darurile materiale, pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea acestei dependențe. Pentru unele persoane, cumpărăturile devin o modalitate temporară de a umple un gol emoțional, dar senzația de satisfacție dispare rapid, reluând ciclul.

Pași spre recuperare și gestionarea cumpărăturilor compulsive

Primul pas spre transformare implică observarea impulsului înainte de a acționa. În momentul în care apare nevoia de a cumpăra, este util să te întrebi ce emoție încerci, de fapt, să calmezi: stresul, plictiseala, singurătatea sau anxietatea? Uneori, o pauză de câteva minute și o activitate alternativă, cum ar fi o plimbare sau exerciții fizice, pot diminua impulsul.

Recunoașterea progresului, chiar și după o săptămână fără achiziții necontrolate, este esențială. Analizarea tentațiilor și a strategiilor folosite pentru a rezista poate oferi o perspectivă valoroasă. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este o metodă eficientă în combaterea tulburării cumpărăturilor compulsive. Căutarea sprijinului în cercul social, prin discuții cu prieteni de încredere sau prin alăturarea unui grup specializat, poate fi de mare ajutor. Nu există nicio rușine în a cere ajutor, deoarece nu trebuie să treci prin această experiență singur. Cu timpul, impulsurile pot deveni mai rare și mai ușor de gestionat, permițându-ți să alegi conștient ce cumperi, când și cu ce scop.

Cumpărăturile compulsive în cultura populară și impactul lor

Filmul „Confessions of a Shopaholic” (2009) ilustrează într-o manieră accesibilă mecanismele psihologice ale oniomaniei, inclusiv utilizarea cumpărăturilor pentru reglarea emoțiilor, acumularea datoriilor și dificultatea de a renunța la acest comportament. Chiar dacă este o comedie romantică, povestea subliniază un fenomen real și demonstrează că schimbarea este posibilă odată ce problema este recunoscută și abordată.

Cercetările indică faptul că impulsul de a cumpăra activează circuite cerebrale similare celor implicate în alte comportamente recompesatoare, prin eliberarea de dopamină. Persoanele afectate de tulburarea cumpărăturilor compulsive utilizează deseori shoppingul pentru a-și regla emoțiile, nu din necesitatea reală a produselor. Multe dintre achizițiile impulsive rămân nefolosite, iar sentimentul de vinovăție sau regret apare frecvent după actul cumpărării. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) s-a dovedit a fi o strategie eficientă în reducerea acestui tip de comportament.

Sursa: Descopera