Prețurile la benzină nu au scăzut semnificativ, deși încetarea focului în Orientul Mijlociu a generat speranțe. Scăderea a fost limitată, iar piața petrolului rămâne instabilă. Factorii care influențează prețul la pompă sunt multipli și efectele se fac simțite treptat.

După anunțul încetării focului, prețurile petrolului au scăzut temporar. Mulți se așteptau ca acest lucru să se reflecte rapid în prețurile de la stațiile de alimentare.

Olivier Gantois, președintele Uniunii Franceze a Industriilor Petroliere (Ufip), a explicat că o scădere reală ar putea surveni doar dacă prețul petrolului s-ar stabiliza în jurul valorii de 92-95 de dolari pe baril.

Însă, prețul petrolului rămâne volatil. După ce a coborât sub 100 de dolari pe baril, acesta a început să crească din nou, alimentat de tensiuni geopolitice recente.

Tensiunile geopolitice și impactul asupra prețurilor

Prețul petrolului este puternic influențat de evoluțiile geopolitice. Acestea nu sunt încurajatoare.

De asemenea, la un moment dat, în Franța, aproximativ 20% din benzinării s-au confruntat cu lipsa de carburant din cauza problemelor logistice.

Scăderea prețului petrolului a fost limitată, în principal din cauza tensiunilor continue și a eșecului negocierilor diplomatice. Schimbările de la pompă depind de aceste evoluții.

Livrările fizice ating cote record

În timp ce pe bursele de mărfuri prețul petrolului se menține în jurul valorii de 100 de dolari, prețul încărcăturilor fizice de țiței cu livrare imediată în Europa a atins un nivel record, apropiindu-se de 150 de dolari pe baril. Această creștere este determinată de îngrijorările legate de posibila blocare a Strâmtorii Ormuz de către SUA.

Maximul istoric al cotației Brent a fost înregistrat în 2008, la 147 de dolari pe baril. Recent, prețul spot al țițeiului Forties din Marea Nordului a urcat la 148,87 dolari pe baril, depășind nivelul din 2008.

Creșterea prețurilor pentru țițeiul care poate fi livrat imediat evidențiază cererea mare din partea rafinăriilor asiatice și europene pentru barilii din afara Orientului Mijlociu. Această situație sugerează o așteptare ca perturbările să continue.

Josu Jon Imaz, șeful companiei petroliere spaniole Repsol, a declarat că „tranzacțiile fizice sunt supuse unei presiuni mari”.