Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că se gândește serios la problema rangului localităților și a subliniat faptul că, din 2001, de când a fost introdus Planul de amenajare a teritoriului, România nu a respectat niciodată criteriile stabilite prin această lege.

La finalul ședinței de Guvern, Cseke Attila a fost întrebat dacă reducerea numărului de comune ar putea fi o soluție pentru a diminua cheltuielile statului și dacă s-a gândit la o astfel de reorganizare. El a răspuns: „Eu mă gândesc foarte serios la problema pe care o avem de 25 de ani, referitoare la rangul localităților. Am prezentat această analiză în coaliție și am discutat despre ea public. De la introducerea Planului de amenajare a teritoriului național, în 2001, prin legea respectivă, România nu a aplicat niciodată criteriile impuse. Nu vreau să găsesc vinovați. Inițial, criteriile stabilite pentru municipii erau un minim de 25.000 de locuitori, iar pentru orașe, 15.000 de locuitori.”

El a explicat că aceste criterii au fost modificate în 2007, dar nici atunci nu au fost puse în practică. „Înainte de aderarea noastră la Uniunea Europeană și câțiva ani după, populația urbană a crescut, ceea ce a condus la creșterea cifrelor minime pentru municipii – de la 25.000 la 40.000 de locuitori – și pentru orașe – de la 5.000 la 10.000. Cu toate acestea, aceste modificări nu au fost aplicate efectiv. Probabil din perspectivă legislativă a fost logic să creștem aceste limite, dar realitatea demografică nu le mai susține.”

Cseke Attila a adăugat că cifrele stabilite în 2007 nu mai corespund situației actuale. „Creșterea populației a stagnat în jurul anilor 2009-2010, iar de atunci am înregistrat o ușoară scădere, populația mutându-se spre zone periurbane și metropolitană, iar în marile orașe a apărut un declin. În prezent, aceste criterii din 2007 nu mai reflectă realitatea demografică. De aceea, analizăm posibilitatea de a modifica aceste limite pentru a le aduce mai aproape de situația concretă pe teren, pentru că nu are nici un rost să avem niște reguli care nu se aplică în practică.”

Un raport al Curții de Conturi, publicat la sfârșitul lunii octombrie, arată că peste jumătate dintre orașele mici și 15% dintre comune nu aveau în 2023 populația minimă prevăzută de lege pentru a fi încadrate în anumite categorii administrative. În acest context, atrage atenția că există diferențe între normele legale și realitatea demografică.

Auditorii au descoperit că nivelul ridicat al cheltuielilor pentru salarii poate limita dezvoltarea locală. Ei menționează că legislația actuală nu oferă instrumente suficiente pentru reorganizarea eficientă a administrației locale și pentru adaptarea la nevoile specifice ale comunităților.

Sursa articol

Sursa: G4Media