Datele recente indică o deteriorare a economiei românești, cu inflație în creștere, o creștere economică aproape de zero și industria în declin. Consumul populației scade, amplificând riscul unei recesiuni. Economiștii trag semnale de alarmă, anticipând un final de an dificil.

Inflația, scumpiri și avertismentele BNR

Banca Națională a României (BNR) avertizează că rata anuală a inflației va depăși estimările anterioare în perioada martie-iunie 2026, din cauza majorării prețurilor la energie. Creșterea este alimentată de scumpirea combustibililor, influențată de conflictul din Orientul Mijlociu și de factori interni, cum ar fi expirarea schemelor de plafonare a prețului la energia electrică. Majorarea cotelor de TVA și a accizelor, aplicate din a doua parte a anului 2025, vor continua să influențeze prețurile.

BNR subliniază că riscurile economice rămân ridicate, în special din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice globale. Acestea pot afecta economia prin reducerea puterii de cumpărare, creșterea costurilor pentru companii și încetinirea economiilor europene. Soluția propusă de BNR este creșterea absorbției fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), al cărui termen limită este septembrie 2026. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, comparativ cu 3,7% anterior. Pentru 2027, banca centrală estimează o scădere a inflației la 2,7%.

Industria, motorul economic care lipsește

Economia românească se confruntă cu o stagnare, creșterea economică apropiindu-se de zero. Industria, în trecut un pilon important al economiei, pare să fi dispărut din ecuația avansului PIB. Fabricile din România nu au contribuit la creșterea economică în 2025, volumul de activitate industrială fiind ușor sub nivelul anului precedent (99,8%).

Sectorul construcțiilor, IT și investițiile mențin economia pe linia de plutire. Comerțul și transporturile au stagnat, în ciuda faptului că românii au continuat să cumpere. Adrian Negrescu, economist, a declarat că fără o industrie puternică, creșterea economică va fi dificilă. În 2025, creșterea economică a fost de doar 0,7%, ajungând la aproximativ 1.916 miliarde lei, conform datelor revizuite ale INS.

Consumul populației, frâna economiei

Consumul românilor încetinește puternic. Scăderea veniturilor din cauza inflației și stagnarea salariilor și pensiilor, în contextul bugetar precar, duc la o recesiune tehnică. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, fost economist-șef al BNR, a declarat că deficitul bugetar, corectat prin măsuri recente, este necesar pentru a stabiliza economia. Un deficit de 6,2% în acest an ar fi un semn bun pentru redresare.

Problemele externe, precum criza combustibililor cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, agravează situația economică internă. Continuarea războiului din Ucraina are reverberații puternice și pe plan intern. Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a menționat că va dura între trei și cinci ani pentru a repara infrastructura de gaze naturale distrusă în Qatar. România este mai puțin dependentă de importuri, dar nu este imună la șocuri. Javorcik a subliniat importanța investițiilor private pentru o strategie de creștere pe termen lung, fondurile europene nefiind suficiente.

Guvernul condus de Ilie Bolojan estimează o creștere economică de 1% pentru acest an.

Sursa: Ziare.com