Conform Playtech.ro: Descoperire revoluționară în neuroștiințe: Rețeaua limbajului în creier există și fără cuvinte

O echipă de cercetători de la renumitele universități Stanford și MIT a realizat o descoperire remarcabilă în înțelegerea modului în care creierul uman procesează limbajul. Studiul, publicat în prestigioasa revistă Nature Communications, demonstrează că rețeaua responsabilă de limbaj este activă și poate fi identificată chiar și în absența oricărei sarcini lingvistice, precum citirea sau ascultarea propozițiilor. Această constatare, bazată pe analiza a aproape 2.000 de sesiuni de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) realizate pe peste 1.000 de participanți, schimbă perspectiva asupra modului în care funcționează creierul uman.

Activitatea cerebrală spontană relevă rețeaua limbajului

În mod tradițional, identificarea regiunilor cerebrale asociate cu limbajul implica monitorizarea activității creierului în timp ce subiecții îndeplineau sarcini specifice, cum ar fi citirea sau ascultarea unor fragmente verbale. Noua cercetare a demonstrat însă că aceste rețele pot fi detectate și în stări de repaus, în timpul activităților non-lingvistice, cum ar fi ascultarea muzicii sau rezolvarea unor exerciții de logică. Rezultatele arată că tiparele de activitate cerebrală asociate limbajului rămân surprinzător de stabile pentru fiecare individ, indiferent de sarcina desfășurată. Rețeaua nu dispare odată cu încetarea vorbirii, ci continuă să fie recunoscută prin intermediul conexiunilor funcționale dintre diversele zone ale creierului.

Individualitatea organizării cerebrale și implicațiile sale

Analiza a evidențiat, de asemenea, o variabilitate semnificativă în ceea ce privește localizarea exactă, dimensiunea și forma rețelei limbajului la diferiți indivizi. Deși în majoritatea cazurilor rețeaua era concentrată în emisfera stângă, cuprinzând regiuni din lobii frontal și temporal, organizarea specifică diferea de la o persoană la alta. Aceste diferențe subliniază limitările hărților cerebrale generale în context medical. Două persoane pot avea același principiu de organizare a rețelei limbajului, dar cu conexiuni și delimitări care nu se suprapun perfect, ceea ce ar putea face o hartă cerebrală personalizată mult mai utilă decât un model standard. Cercetările anterioare din domeniu, care utilizează inteligența artificială pentru a înțelege neurobiologia limbajului uman, explorează nu doar localizarea procesării limbajului, ci și modul complex în care diferite regiuni cerebrale colaborează.

Este important de menționat că metoda nu permite citirea gândurilor sau dezvăluirea conținutului specific al acestora. Imagistica funcțională monitorizează variațiile fluxului sanguin și corelațiile dintre regiunile active, oferind o cartografiere a rețelei, nu acces la conținutul mental. Studiul a analizat date de la 1.199 de persoane, implicând 1.957 de sesiuni fMRI.

Sursa: Playtech.ro