Crabii de tip „fiddler” mărunțesc plasticul în nanoplastice, arată o nouă cercetare Un studiu recent a scos la iveală un aspect îngrijorător despre modul în care crabii de tip „fiddler”, cunoscuți și sub denumirea de crabi vioară, interacționează cu poluarea cu plastic din mediul marin

Crabii de tip „fiddler” mărunțesc plasticul în nanoplastice, arată o nouă cercetare

Un studiu recent a scos la iveală un aspect îngrijorător despre modul în care crabii de tip „fiddler”, cunoscuți și sub denumirea de crabi vioară, interacționează cu poluarea cu plastic din mediul marin. Cercetarea a demonstrat că aceste crustacee nu doar ingerează microplasticele, ci le transformă în particule și mai mici, de ordinul nanometric, numite nanoplastice. Descoperirea ridică semne de întrebare serioase cu privire la impactul acestor particule asupra lanțului trofic și a sănătății ecosistemelor marine.

Mecanismul de acțiune al crabului

Potrivit studiului realizat de cercetători, crabii „fiddler” absorb microplasticele din sedimentele marine, pe care le consumă în căutarea hranei. În tractul digestiv, aceste particule de plastic sunt supuse unui proces de fragmentare, generat de mișcările mecanice și de acțiunea enzimatică. Rezultatul este formarea nanoplasticelor, particule cu dimensiuni extrem de reduse, care pot pătrunde cu ușurință în țesuturile organismelor marine. Specialiștii avertizează că, din cauza dimensiunilor lor, nanoplasticele pot traversa barierele biologice, ajungând în cele din urmă în diverse organe și țesuturi.

Importanța acestei descoperiri constă în faptul că nanoplasticele, datorită dimensiunilor microscopice, pot avea efecte toxice asupra organismelor vii. Ele pot perturba funcțiile celulare, pot induce stresul oxidativ și pot afecta procesele de reproducere și dezvoltare. Mai mult, nanoplasticele pot acționa ca vectori pentru substanțe chimice periculoase, cum ar fi aditivii folosiți în procesul de fabricare a plasticului, amplificând astfel potențialul lor nociv.

Implicații pentru ecosistemele marine

Prezența nanoplasticelor în țesuturile organismelor marine reprezintă o amenințare la adresa întregului lanț trofic. Crustaceele, peștișorii și moluștele care se hrănesc cu sedimente contaminate cu microplastice pot acumula aceste particule în corpul lor. La rândul lor, aceste organisme sunt consumate de pești mai mari, păsări marine sau chiar mamifere marine, ceea ce duce la o amplificare a concentrației de nanoplastice la nivelul superior al lanțului trofic.

Acest fenomen poate avea consecințe dezastruoase asupra biodiversității marine. Creșterea concentrației de nanoplastice în organismul animalelor poate duce la afectarea funcțiilor vitale, la scăderea ratei de reproducere și la slăbirea sistemului imunitar. În final, acest lucru poate contribui la reducerea populațiilor marine și la perturbarea echilibrului ecologic.

Uniunea Europeană a adoptat, în octombrie 2023, o propunere pentru o nouă lege prin care se stabilește cadrul pentru evaluarea riscurilor asociate cu micro și nanoplasticele. Legea prevede măsuri de reducere a cantității de plastic aruncată în mediul înconjurător.

Sursa: G4Media