IMM-urile din România reprezintă 99% din totalul companiilor active, angajează două treimi din forța de muncă a țării și contribuie cu peste jumătate din valoarea brută generată de economie, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.

„Sutele de mii de IMM-uri din România constituie 99% din companiile active din țară, angajează majoritatea angajaților și aduc în economie mai mult de jumătate din valoarea brută produsă. Așadar, când discutăm despre IMM-uri, nu ne referim doar la un sector, ci chiar la întreaga economie a României. Acestea sunt IMM-urile și reprezentați de dvs. (…) În ciuda apelurilor repetitive pentru o anumită realitate, trebuie să fim realiști, iar această realistate pornește de la cifre concrete. Am observat, într-un sondaj anual, în care se măsoară încrederea antreprenorilor în economia națională – dacă nu greșesc, în 2023, 61% dintre afaceriști aveau încredere că economia va merge bine, în 2024 această cifră scădea la 50%, iar în 2025 ajunge la doar 34%. Aceste date îngrijorează atât pe mine, cât și pe domnul președinte. Întrebarea este: ce se întâmplă, sunt antreprenorii mai pesimiști sau există alte probleme la orizont?”, a afirmat Burnete, la un eveniment organizat de IMM-urile din România.

El a făcut referire la dificultăți precum lipsa de predictibilitate fiscală și birocrație, menționând că aproape jumătate dintre IMM-uri se finanțează din resurse proprii.

„Răspunsul oficial al administrației prezidențiale și al președintelui este că există alte cauze. Aș dori să evidențiez trei aspecte importante, pe care le cunoașteți bine. Primul: lipsa de predictibilitate fiscală. Dacă de fiecare dată trebuie să-ți reconfigurezi planurile de afaceri și să recalculi costurile, salariile sau contractele, cum poți avea planuri pentru viitor? Pentru o firmă mică, această situație poate însemna săptămâni de muncă suplimentară, chiar de muncă făcută de proprietar sau manager. Aceasta trebuie să se schimbe și avem încredere că, odată cu bugetul pentru anul 2026, situația se va îmbunătăți, fiind un buget mai bine planificat. Al doilea aspect se referă la birocrație. Spre deosebire de companiile mari, care au departamente dedicate procedurilor administrative, firmele mici nu pot suporta asemenea poveri. Recent, președintele a subliniat necesitatea de a fi mai rapizi și de a simplifica procesele pentru a rămâne competitive în fața antreprenorilor din țări precum Polonia sau Ungaria. Al treilea punct se referă la dificultățile de acces la finanțare. Aproximativ jumătate dintre IMM-uri nu apelează la surse externe, ci se autofinantează. Deși acest lucru arată un spirit antreprenorial deosebit, indică și o piață de capital slab dezvoltată și un sistem bancar care nu oferă suficient sprijin pentru aceste întreprinderi, din diverse motive. Vreau să subliniez aceste aspecte nu pentru că nu le-ați cunoaște, ci pentru a arăta că sunt prioritatea oficialilor și a guvernului. Sper ca, peste un an, să putem spune că situația s-a îmbunătățit, iar procentul firmelor optimistic despre viitor va crește de la 34% spre 66%.”, a adăugat Burnete.

El a mai spus că este necesar un dialog autentic între autorități și mediul privat, menționând că și administrația trebuie să treacă prin schimbări semnificative.

„Vreau să împărtășesc o constatare legată de sistemul administrativ: acesta pare obosit și supus unor presiuni imense, din motive complexe. De multe ori, funcționarii care ar trebui să asculte aceste sugestii au avut o mulțime de întâlniri și au citit documente numeroase. Pentru ca dialogul să fie eficient, trebuie să profesionalizăm atât patronatele, cât și administrația publică, care trebuie să fie capabile să fie receptive. Președintele își dorește ca la finalul mandatului să poată spune că administrația din România s-a transformat.”

Sursa articol

Sursa: G4Media