Nippon Life Insurance Company of America dă în judecată OpenAI, producătorul ChatGPT, pentru asistență juridică considerată ilegală, scrie presa internațională. Reclamanta susține că inteligența artificială a oferit sfaturi juridice unei asigurate, determinând-o să încalce un acord și să genereze costuri semnificative. Procesul deschide o discuție importantă despre rolul inteligenței artificiale generatoare în domeniul juridic.

ChatGPT, acuzat de sfaturi juridice ilegale

Plângerea, depusă în martie 2026 la o instanță din Illinois, aduce în prim-plan o problemă complexă: modul în care inteligența artificială, în special chatbot-urile, pot influența deciziile legale ale utilizatorilor. Nippon acuză ChatGPT că a oferit asistență juridică unei cliente, care, la rândul ei, a folosit informațiile pentru a contesta un acord de tranzacție deja încheiat. Compania de asigurări susține că a fost nevoită să suporte cheltuieli suplimentare din cauza acțiunilor asiguratei.

Reclamanta invocă trei capete de acuzare: interferență delictuală cu un contract, abuz de procedură și exercitarea ilegală a profesiei de avocat. Cererea include și solicitarea de daune-interese și penalități. Cazul ridică întrebări cheie privind calificarea activității sistemului de inteligență artificială, legătura de cauzalitate între răspunsurile generate și daunele suferite, precum și rolul politicilor de utilizare a inteligenței artificiale.

Implicații pentru profesia de avocat și răspunderea IA

Procesul deschide noi orizonturi în ceea ce privește responsabilitatea în domeniul inteligenței artificiale. Sistemele de inteligență artificială generativă, capabile să ofere analize, strategii și chiar acte de procedură, ridică problema unei răspunderi distincte față de cea a utilizatorilor. În cazul de față, se pune accentul pe faptul că ChatGPT ar fi acționat ca un consilier juridic, fără a respecta cadrul deontologic și responsabilitățile specifice ale avocaților.

Un aspect central al cazului este calificarea activității AI. Dacă sistemul se limitează la furnizarea de informații generale, problema se reduce la acuratețea conținutului. Însă, dacă inteligența artificială oferă sfaturi personalizate, redactează documente și propune strategii legale, se apropie de rolul unui profesionist. Nippon susține că ChatGPT a depășit limitele, exercitând o profesie reglementată fără a avea dreptul.

Rolul jurisprudenței în definirea dreptului inteligenței artificiale

Politica de utilizare a OpenAI, care interzicea explicit oferirea de consiliere juridică personalizată prin ChatGPT, este, de asemenea, subiect de dezbatere. Modificările ulterioare aduse de companie au fost interpretate de reclamantă ca o recunoaștere a riscurilor. Furnizorul de inteligență artificială ar putea argumenta că a informat suficient utilizatorii cu privire la limitele serviciului.

Acest caz este un exemplu al modului în care jurisprudența poate modela dezvoltarea dreptului în domeniul inteligenței artificiale. Deciziile instanțelor vor stabili limitele în ceea ce privește răspunderea furnizorilor de astfel de sisteme. Criteriul decisiv ar putea fi gradul în care inteligența artificială se substituie, în practică, activității unui profesionist.

Universitarul Mircea Duțu, Director Emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și Președintele Universității Ecologice din București, notează că, în prezent, inteligența artificială nu poate înlocui pe deplin profesia de avocat. Cu toate acestea, el avertizează că tehnologia o transformă profund, prin automatizarea sarcinilor repetitive.