Conform Romania-insider.com: Centrala Nucleară de la Cernavodă operează, începând de dimineață, pe fondul unei crize energetice accentuate, după ce Unitatea 2 a fost oprită controlat. Această decizie, luată în urma aceleiași probleme care a afectat și Unitatea 1, plasează sistemul energetic național într-o situație dificilă, fără aportul nuclear.

Oprită din cauza debitului insuficient al Dunării

Procedurile de oprire controlată a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă au debutat în dimineața zilei de 13 august 2026, la ora 08:00. Conform informațiilor disponibile, puterea reactorului va scădea treptat, urmând ca de la ora 11:00 unitatea nucleară să fie deconectată complet de la sistemul energetic național. Această manevră vine la scurt timp după ce și Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, generând un deficit semnificativ de energie.

Motivul principal invocat pentru aceste opriri consecutive este debitul redus al fluviului Dunărea, care nu mai permite asigurarea răcirii corespunzătoare a reactoarelor. Eforturile depuse în zona brațului Bala, menite să redirecționeze o parte din fluxul apei către Vechiul Braț și implicit către centrala nucleară, nu au dat rezultatele scontate. Reprezentanții Nuclearelectrica anunțaseră deja, pe 11 august, posibilitatea opririi controlate și a celei de-a doua unități.

Impactul asupra consumului național și clauza de forță majoră

Cele două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o capacitate de 680 MW, asigură aproximativ 20% din consumul național de electricitate. Opriri lor simultane reprezintă cea mai mare provocare energetică din ultimii ani, având în vedere că sunt cele mai mari unități producătoare de energie din România. Deocamdată, nu a fost anunțată o dată pentru repornirea reactoarelor, soluționarea situației fiind direct dependentă de creșterea debitului Dunării.

În acest context, Nuclearelectrica a activat clauza de forță majoră. Această măsură permite companiei să nu își respecte obligațiile contractuale privind vânzarea de energie electrică, consecință directă a imposibilității de a produce conform planului din cauze obiective. Piața de energie din România se confruntă astfel cu un șoc important, iar consecințele asupra prețurilor și a stabilității sistemului sunt așteptate să fie resimțite pe termen scurt și mediu.

Repercusiuni și incertitudine pe piața energetică

Situația creată de debitul scăzut al Dunării și implicit de opririle reactoarelor de la Cernavodă ridică semne de întrebare privind securitatea energetică a țării pe termen lung. Deși energia nucleară reprezintă o sursă stabilă și curată, dependența de factori naturali, precum nivelul apei, poate genera vulnerabilități.

Analiștii pieței energetice monitorizează îndeaproape evoluția, în timp ce autoritățile caută soluții pentru a acoperi deficitul creat. Lipsa unui orizont clar pentru repornirea unităților nucleare amplifică incertitudinea, iar consumatorii, fie ei casnici sau industriali, se pot confrunta cu fluctuații de preț și posibile restricții. Decizia Nuclearelectrica de a invoca forța majoră subliniază gravitatea situației, deschizând un nou capitol de provocări pentru sectorul energetic românesc.

Sursa: Romania-insider.com