România în era mașinilor autonome: un rol de „actor secundar” cu potențial

Dezvoltarea tehnologiei de conducere autonomă este adesea prezentată ca un progres rapid, dar în realitate, industria automotive evoluează treptat, cu pași mici și investiții masive. România se poziționează ca un jucător cheie în această tranziție, concentrându-se pe dezvoltarea de sisteme avansate de asistență a șoferului (ADAS), componente electronice, integrarea senzorilor, calibrare și testare. Deși nu produce mașini complet autonome, țara noastră contribuie semnificativ la infrastructura care face posibilă această tehnologie.

România: hub de inginerie și furnizor de servicii

România joacă un rol important în zona de software și validare, datorită capacității de a construi echipe rapid și de a livra rezultate în termene competitive. „În automotive, însă, sprintul trebuie să respecte rigorile de siguranță”, menționează specialiștii, subliniind importanța testării și certificării riguroase. Companiile locale sunt implicate în dezvoltarea de software embedded, integrarea senzorilor, calibrare și verificare, precum și în testarea în diverse scenarii simulate. Aceste activități, deși mai puțin vizibile publicului, sunt esențiale pentru funcționarea sigură a sistemelor ADAS.

În paralel, producția de componente auto din România rămâne un punct forte. Fabricile și lanțurile de aprovizionare joacă un rol direct în dezvoltarea de vehicule cu sisteme ADAS avansate. Deși nu produce „computerele centrale” cele mai sofisticate pentru autonomia completă, țara noastră contribuie la infrastructura fizică a acestor sisteme, cum ar fi cablaje, unități de control și senzori. Odată cu trecerea către vehiculele „software-defined”, fabricile din România trebuie să se adapteze la o integrare mai complexă și la un control al calității mai strict.

Provocări și oportunități: ce lipsește pentru un „Waymo românesc”?

Deși România are un potențial semnificativ, construirea unui proiect local de mașini complet autonome se confruntă cu multiple bariere. „Un proiect de autonomie completă cere investiții uriașe, ani de testare, flotă dedicată și acces la date la scară”, se arată într-o analiză de specialitate. Lipsa accesului la finanțare de risc pentru proiecte hardware-software costisitoare, precum și necesitatea unui cadru legal pentru testare extinsă sunt principalele obstacole.

Cu toate acestea, există inițiative de cercetare în universități și start-up-uri care lucrează la componente specifice, precum software de analiză, senzori, mapare și telematică. Integrarea acestor componente într-un sistem complet autonom reprezintă o provocare semnificativă. De asemenea, infrastructura din România, cu semnalizare deficitară și un comportament imprevizibil al participanților la trafic, poate face dificilă validarea și testarea acestor sisteme.

România ar putea influența propria poziție prin trei direcții principale: competențe software, infrastructura de testare și validare, și cadrul legal. Dezvoltarea unui ecosistem puternic în aceste domenii ar putea atrage investiții și proiecte.

În prezent, companii din România colaborează cu autoritățile locale pentru a dezvolta sisteme de asistență a șoferului pentru transportul public.

Sursa: Playtech.ro