Conform Mediafax: CCR analizează legea integrității, după atacurile USR, PNL și Președinției

Curtea Constituțională a României (CCR) se întrunește miercuri, de la ora 12:00, pentru a judeca sesizările de neconstituționalitate referitoare la legea modificată și completată în domeniul integrității.

Demersuri politice și acuzații reciproce

Legea a fost contestată la CCR printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează două amendamente care, încă din faza dezbaterilor parlamentare, au ridicat suspiciuni de neconstituționalitate. Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat că demersul are ca scop protejarea Legii ANI și a unui jalon din PNRR, acuzând PSD și AUR de introducerea unor articole „neconstituționale” și retroactive.

Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol finanțarea europeană în valoare de 771 de milioane de euro, prin contestarea la Curtea Constituțională. Social-democrații susțin că scopul celor două partide este protejarea liderului USR, Dominic Fritz, de consecințele unui conflict de interese constatat definitiv. Într-un comunicat de presă, PSD a denunțat acțiunea comună ca fiind o tentativă de a salva un „președinte de partid de sancțiunile legale”.

Contestații din partea Președinției

Pe lângă demersul politic, și Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la modificările aduse legii ANI. Obiecțiile vizează mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese. Deși actualizarea legislației privind integritatea este considerată necesară și face parte din angajamentele asumate prin PNRR, forma adoptată de Parlament este considerată arbitrară și contrară Constituției.

Una dintre modificările contestate extinde obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și interese la soțul/soția sau persoana care întreține relații asemănătoare cu demnitarii. Președinția reclamă lipsa unei definiții clare pentru aceste „relații asemănătoare”, invocând lipsa criteriilor obiective precum durata, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică. De asemenea, a fost invocat dreptul la viață privată, argumentându-se că persoanele vizate nu dețin funcții publice și nu exercită prerogative de autoritate.

Pierderea automată a mandatului, un alt punct de contestație

Președintele Klaus Iohannis a contestat și prevederile referitoare la sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată o incompatibilitate sau un conflict de interese. Noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică într-un mecanism care poate duce la încetarea unui mandat aflat deja în exercitare. Președinția susține că această soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, deoarece ar atașa unei situații juridice stabilite sub legislația anterioară o consecință care nu exista.

Legea integrității reprezintă un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având termen de promulgare până la 31 august. Legea, care modifică acte normative privind Agenția Națională de Integritate (ANI), incompatibilitățile, conflictele de interese și declarațiile de avere și interese, a fost adoptată de Senat, cameră decizională, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri. Documentul fusese transmis președintelui pentru promulgare pe 7 august.

Sursa: Mediafax