Curtea Constituțională a României analizează, miercuri, solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect de reformă a pensiilor pentru magistrați propus de Guvernul Bolojan.

Judecătorii de la instanța supremă au decis, vineri trecut, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la acest proiect de reformă.

Președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, a convocat magistrații pentru a-și exprima punctul de vedere în legătură cu noile reglementări referitoare la pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor. Toți cei 102 judecători prezenți au votat în favoarea sesizării.

Instanța supremă a publicat un comunicat în care detaliază motivele pentru care consideră legea ca fiind neconstituțională: aceasta discriminează magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, afectează grav independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, contravine standardelor internaționale stabilite de CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și utilizează termeni neclari care fac legea necorespunzătoare normelor unui stat de drept.

‘Anulează efectiv pensiile de serviciu, generând o reducere semnificativă pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii. Această reglementare devine, astfel, chiar inferioară pensiilor din sistemul public pentru generațiile viitoare. Legea contravine independenței justiției, conform standardelor stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și CCR. Toate aceste instanțe au emis decizii explicite care fac soluția propusă incompatibilă cu principiile fundamentale ale justiției. De asemenea, legea contrazice hotărâri anterioare ale CCR, care au sancționat reglementări similare, încălcând astfel supremația Constituției’, subliniază Instanța Supremă.

Judecătorii consideră, de asemenea, că legea propusă instituie un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în ceea ce privește dreptul lor la pensie, comparativ cu profesii similare care beneficiază de pensii de serviciu.

Mai mult, expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu conține suport statistic referitor la impactul financiar al noilor reglementări.

‘În cadrul sistemului de pensii de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari, 90% provin din domeniul apărării și ordinii publice. În concluzie, bugetul necesar pentru a acoperi drepturile tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu a fost de 2,2 miliarde de lei. Cea mai mare parte a bugetului alocat pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei, fiind distribuită în principal către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații. Considerăm că expunerea de motive a fost mai degrabă orientată către narațiuni neadevărate decât către fundamentarea riguroasă a modificărilor necesare pentru magistrați’, concluzionează ICCJ.

Guvernul a aprobat un nou proiect de modificare a pensiilor magistraților, care preconizează creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani. Suma maximă a pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile în care judecătorii și procurorii doresc ca pensia lor să fie aproape echivalentă cu ultimul salariu primit, în timp ce premierul Ilie Bolojan insistă ca aceasta să nu depășească 70% din ultimul salariu net.

Un precedent similar a avut loc pe 20 octombrie, atunci când CCR a declarat neconstituțional primul proiect al reformei pensiilor magistraților, motivând că Guvernul nu a solicitat avizul CSM în termenul prevăzut de lege, deși acesta este consultativ.

Sursa articol

Sursa: Agerpres