Conform HotNews: Centralele pe cărbune, o tehnologie depășită: comparații și cifre

România, la fel ca întreaga Europă, se confruntă cu necesitatea renunțării la tehnologiile energetice învechite, inclusiv cele bazate pe cărbune. Corina Murafa, consultant energetic, compară situația actuală cu utilizarea pagerelor în era smartphone-urilor, subliniind că revenirea la cărbune ar accelera schimbările climatice și ar pune în pericol alte surse de energie. În ciuda capacității instalate de 1600 de megawați pe cărbune, vara aceasta producția nu a depășit 800-900 de megawați, demonstrând ineficiența economică a acestor centrale, care produc energie la un preț foarte ridicat. Traderii preferă importurile, chiar și la prețuri speculative, în detrimentul energiei produse de Complexul Energetic Oltenia, asemănat cu un „trabant din anii ’80”.

România față în față cu provocările tranziției energetice

În timp ce țări precum Polonia au pornit de la o dependență de 90% de cărbune, România se afla într-o poziție mai avantajoasă cu 20% în mixul energetic. Cu toate acestea, Polonia a reușit să reducă dramatic dependența de cărbune și să își tripleze capacitatea pe regenerabile. Germania, chiar și cu un guvern conservator, menține termenul de 2038 pentru renunțarea totală la cărbune. Pentru România, termenul de ieșire din cărbune a fost negociat la 2032, după discuții cu Comisia Europeană, deși simulările inițiale indicau un termen mai realist de 2027-2028.

Minireactoarele, o investiție riscantă și costisitoare

Proiectul minireactoarelor de la Doicești, deși ar elimina problema răcirii specifice Cernavodă, reprezintă o tehnologie nouă și nedovedită. Costul estimat per megawatt ar fi de opt ori mai mare decât cel al regenerabilelor cu stocare. Corina Murafa subliniază că investiția ar proveni din banii contribuabililor, într-o tehnologie necunoscută, spre deosebire de soluții testate și sigure. Transparența în astfel de proiecte de interes național este crucială, cu cifrele prezentate deschis.

Stocarea pe baterii, o prioritate neglijată de decenii

Strategiile energetice naționale au neglijat stocarea pe baterii, considerată „o cenușăreasă”, din cauza obsesiilor naționale legate de gaz și nuclear. Interesele comerciale și politice au favorizat tehnologiile deținute de companiile de stat, precum nuclearul și cărbunele, în timp ce stocarea ar fi concurat direct cu acestea. Lipsa viziunii a împiedicat chiar și companiile de stat să dezvolte proiecte de stocare. România, care deține o fabrică de baterii, ar fi putut crea un lanț valoric integrat, profitând de cererea europeană pentru componente „made in Europe”.

Dependența de tehnologia chineză și gazul din Marea Neagră

Dependența de tehnologia chineză în domeniul energiei regenerabile prezintă riscuri, deși diversificarea a fost o strategie națională nerespectată. Europa se străduiește să își dezvolte propria capacitate de producție a tehnologiei verzi, deși concurența cu China este acerbă. În ceea ce privește gazul din Marea Neagră, exploatarea sa nu va acoperi deficitul estimat de consum, mai ales în contextul cererii europene și al riscurilor de securitate.

Politicizarea și lipsa de transparență, probleme majore în sistemul energetic

Principalele probleme ale sistemului energetic românesc sunt politizarea, corupția și lipsa de transparență, care au condus la nerealizarea multor proiecte și amânarea strategiilor. Utilizarea neeconomică a resurselor, în loc de investiții productive, agravează situația. De asemenea, viziunea centralistă a marilor companii energetice frânează dezvoltarea energiei descentralizate și a prosumatorilor.

Economisirea energiei: un sfat de bun simț ignorat

În ciuda apelurilor la economisirea energiei, nivelul scăzut de încredere între stat și cetățeni în România duce la respingerea sfaturilor, chiar și a celor de bun simț, cum ar fi evitarea utilizării mașinii de spălat seara. Lipsa unei culturi a eficienței energetice și a solidarității contribuie la dificultățile actuale.

Viitorul energetic: optimism bazat pe tehnologie și implicare

Corina Murafa este optimistă în ceea ce privește viitorul energetic, bazându-se pe evoluția tehnologiei, implicarea consumatorilor în prosumator și sprijinul Uniunii Europene. Prosumatorii, prin contribuția lor, sunt deja mai productivi decât cele două reactoare de la Cernavodă. Energia descentralizată și democratizată, alături de pompe de căldură și comunități de energie, reprezintă direcții promițătoare pentru o tranziție energetică rezilientă și sustenabilă.

Sursa: HotNews