Conform Mediafax: Pregătire meticuloasă, dar cu momente tensionate la scufundarea barjelor

Operațiunea de scufundare controlată a patru barje pe Dunăre a fost extrem de bine pregătită, însă presiunea la fața locului a fost „foarte mare”, a declarat Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Acesta a subliniat că autoritățile au avut la dispoziție „o singură încercare”, iar orice eșec ar fi putut avea consecințe grave, deoarece nu existau resurse alternative disponibile imediat.

„Dacă nu reușeam să scufundăm barjele în poziția aceea sau nu reușeam să le scufundăm echilibrat, în așa fel încât să rămână pe fundul Dunării și să asigure un prag acolo, nu mai avem alte barje la îndemână, nu mai avem altceva”, a explicat Scrioșteanu duminică, la Euronews România. El a adăugat că la fața locului au lucrat echipe care nu mai colaboraseră anterior, ceea ce a sporit complexitatea logistică și presiunea psihologică pentru protejarea personalului implicat.

Cabluri groase, dar fragile în fața provocării

În ciuda pregătirilor riguroase, operațiunea nu a fost lipsită de incidente neașteptate. Secretarul de stat a dezvăluit că, în timpul primei scufundări a celor două perechi de barje, legate între ele cu cabluri „foarte groase”, o parte dintre acestea au cedat. Acest moment a generat tensiune, conform declarațiilor sale.

„La prima scufundare o parte din cabluri au cedat”, a afirmat Scrioșteanu, adăugând: „A fost un moment un pic mai tensionat, pentru că atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut”. Cu toate acestea, eforturile coordonate au reușit să mențină barjele pe poziție și să finalizeze cu succes scufundarea.

Un proiect unic în România: praguri din barje pe Dunăre

Prima etapă a scufundării barjelor, o operațiune fără precedent în țară, a durat 11 ore, fiind demarată la ora 2 dimineața și finalizată aproape de miezul nopții. A doua etapă a durat mai puțin, aproximativ 7 ore. Scrioșteanu a precizat că barjele au fost poziționate conform planificării.

„Sunt fix pe poziția care a fost stabilită, barjele. Nimeni n-a mai făcut așa ceva în România”, a subliniat oficialul. El a explicat complexitatea acțiunii, menționând că barjele sunt proiectate să fie rezistente la scufundare, iar scopul operațiunii a fost tocmai inversarea acestei funcționalități, printr-o coordonare meticuloasă pentru a elimina riscul de rotire și a asigura o scufundare lentă și controlată.

Efectul pragurilor și perspectiva extragerii

Cele două praguri formate de barjele scufundate au rolul de a redirecționa o parte din debitul apei de pe brațul Bala către Dunărea Veche. Primul prag este sprijinit pe mal și înclinat la 15 grade spre Dunărea Veche, în timp ce al doilea este poziționat mai spre centrul Dunării, acolo unde curentul este mai puternic. „Sunt două efecte, să zic așa, care converg la direcționarea apei către Dunărea Veche”, a explicat Scrioșteanu. Estimările de la Apele Române indică un volum suplimentar de peste 50 de metri cubi pe secundă care ajunge astfel pe Dunărea Veche spre Cernavodă.

Irinel Scrioșteanu a clarificat că scufundarea barjelor este una provizorie, urmând ca un proiect de extragere a acestora să fie inițiat ulterior. Până la realizarea extracției, se vor amplasa pietre în jurul barjelor pentru a le spori stabilitatea și a le proteja de curenți. Operațiunile de dragare pe brațele Bala și spre Cernavodă continuă pentru a maximiza debitul de apă, în timp ce navigația pe brațul Bala rămâne deschisă.

Sursa: Mediafax