Conform G4Media: România se confruntă cu o dependență crescândă de importurile de energie electrică, iar o criză prelungită pe piața regională ar putea duce la o majorare cu 10-15% a tarifelor la renegocierea contractelor pentru consumatori. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că prețurile actuale pe piața zilei următoare sunt cu aproximativ 2-2,5 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat din contracte bilaterale.

Dependența de importuri și impactul asupra tarifelor

„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…) La niște prețuri sensibil mai mari”, a afirmat Cristian Bușoi la Antena 3 CNN, subliniind că, deși unele tranzacții se fac la prețuri mari, există și operațiuni la costuri mai reduse, formând o medie. El a explicat că o eventuală închidere temporară a pieței, de o săptămână sau două, ar avea un efect marginal asupra prețurilor consumatorilor la renegocierea contractelor.

Situația se poate schimba însă dacă blocajul se prelungește. „Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, 2 săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor (…) va fi unul marginal, nesemnificativ”, a precizat oficialul. Totuși, o criză extinsă ar putea conduce la creșteri mai semnificative, estimând o majorare de 10-15% la renegocierea contractelor, în special spre toamnă.

Soluții de rezervă și utilizarea resurselor interne

În cazul în care cantitățile de energie importate nu vor fi suficiente, România dispune de capacități de producție proprii, păstrate ca rezervă. Grupul energetic Rovinari 4, de la Complexul Energetic Oltenia, cu o putere nominală de 330 MW, ar putea furniza aproximativ 300 MW. Totuși, pornirea acestui grup nu este justificată economic în prezent, având în vedere costurile ridicate ale cărbunelui și plata certificatelor de CO2.

„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a explicat secretarul de stat. Rovinari 4 rămâne o soluție de rezervă pentru situații de criză, iar stocul existent de cărbune ar trebui suplimentat în cazul utilizării sale.

Managementul resurselor hidro în contextul crizei

Utilizarea resurselor hidroenergetice reprezintă o altă modalitate de a reduce dependența de importuri. Cristian Bușoi a avertizat însă că apa din lacurile de acumulare trebuie gestionată cu prudență, mai ales în lipsa unor garanții privind precipitațiile viitoare. „Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Bușoi. Capacitatea hidroenergetică, alături de grupul Rovinari 4, ar putea compensa pierderile generate, de exemplu, de indisponibilitatea grupului Cernavodă 2.

Sursa: G4Media