Tribunalul București a respins cererea lui Ilie Drăgan de suspendare a alegerilor FRF

Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care Ilie Drăgan a încercat suspendarea alegerilor FRF din 18 martie. Instanța a considerat că nu a fost demonstrată urgența necesară pentru a bloca alegerile și a evidențiat o „divergență de interpretare” privind mandatele lui Răzvan Burleanu. Astfel, alegerile au avut loc conform programării, iar Burleanu a obținut un nou mandat la conducerea Federației Române de Fotbal.

Răzvan Burleanu, actualul președinte FRF, a obținut al patrulea mandat consecutiv, după ce a primit 258 de voturi, în timp ce Ilie Drăgan a acumulat doar 5 sufragii. Principala obiecție a lui Drăgan, în vârstă de 41 de ani, a fost legată de candidatura lui Burleanu, de asemenea în vârstă de 41 de ani, pe motiv că aceasta ar încălca Statutul FRF, conform căruia un președinte nu poate deține funcția pentru mai mult de trei mandate.

Elementul cheie: O „divergență de interpretare” a statutului FRF

Tribunalul a analizat în detaliu argumentele lui Ilie Drăgan, care a susținut că Burleanu a fost ales prima dată președinte în martie 2014, iar în timpul primului său mandat, în iunie 2014, a fost adoptat un nou Statut care limita mandatele la trei. Drăgan a afirmat că, prin admiterea unei noi candidaturi, s-ar fi încălcat Statutul.

Comisiile FRF care au validat candidatura lui Burleanu au considerat însă că noile prevederi statutare nu se aplică retroactiv. Tribunalul a subliniat că, în acest caz, este vorba de o divergență de interpretare, cu privire la aplicarea în timp a normelor Statutului adoptat în 2014. În motivare s-a precizat că aplicarea legii civile nu este retroactivă. Prin urmare, mandatul obținut de Burleanu în martie 2014 nu putea fi afectat de modificarea introdusă în iunie 2014.

Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu

Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu în fond, ci doar dacă existau motive pentru o măsură provizorie. Judecătorii au concluzionat că argumentul lui Drăgan privind al patrulea mandat nu reprezenta o încălcare clară a Statutului FRF, ci mai degrabă o problemă de interpretare juridică. În consecință, instanța a decis că Ilie Drăgan nu a avut motive întemeiate să suspende alegerile FRF din 18 martie.

Instanța a explicat că ordonanța președințială are un caracter provizoriu și de urgență. Măsurile solicitate de Ilie Drăgan – suspendarea hotărârii Comitetului Executiv, a convocatorului și a Adunării Generale – nu erau de natură să faciliteze arbitrajul. „Urgența nu a fost demonstrată”, au conchis magistrații, motivând că Drăgan nu a dovedit existența unei situații excepționale care să justifice suspendarea alegerilor.

Tribunalul a considerat că prejudiciile invocate de Drăgan erau ipotetice. O eventuală nelegalitate a candidaturii sau a rezultatului alegerilor poate fi supusă controlului juridic ulterior. În acest context, desfășurarea alegerilor nu determină un prejudiciu ireparabil. Ilie Drăgan nu renunță și a contestat decizia la instanța civilă. Primul termen al procesului este programat pentru 21 aprilie.

Sursa: Golazo.ro